Criza posturilor pentru medicii specialiști absolvenți în România: Aproape 90% nu au un loc de muncă asigurat după rezidențiat
Situația actuală a medicilor după rezidențiat
Datele oficiale analizate de HotNews arată că, din 4.693 de medici care au încheiat rezidențiatul în 2024 în cele 12 centre universitare din țară, doar 514 au avut un post asigurat în momentul pregătirii, ceea ce reprezintă aproximativ 11%. Această statistică indică faptul că un medic specialist din nouă nu are un loc de muncă garantat imediat după finalizarea pregătirii. Cele 12 centre universitare care organizează rezidențiat includ orașe precum București, Cluj Napoca, Iași, Timișoara, Craiova, Târgu Mureș, Arad, Brașov, Constanța, Oradea, Sibiu și Galați.
La nivelul orașelor, situația este deosebit de gravă în București, unde din 1.677 de absolvenți ai rezidențiatului, doar 208 au avut post, iar restul de 1.469 își caută un loc de muncă. La Arad, în schimb, niciun medic rezident din cei 28 pregătiți nu a avut post asigurat.
Perspectivele tinerilor medici fără post
Conferențiar universitar la UMF „Carol Davila”, Elena Copaciu, coordonator de rezidențiat în specialitatea Anestezie – Terapie Intensivă la Institutul de Boli Infecțioase „Matei Balș”, declară în dialog cu HotNews: „Cum absoarbe sistemul peste 4.000 de medici?”. Ea menționează principalele opțiuni pentru tinerii medici fără post: „să prindă contract de gărzi cu unul sau mai multe spitale”, „să aștepte organizarea de concursuri de angajare” sau „să își găsească de lucru în sistemul privat de sănătate sau în afara țării”. Totodată, medicul precizează că timpul de așteptare până la organizarea concursurilor poate dura luni sau chiar ani, timpul în care acești specialiști nu au salariu.
Condițiile de muncă și dificultățile angajării
Elena Copaciu subliniază că mulți tineri medici aleg să lucreze în sistemul privat sau în străinătate din cauza condițiilor precare din spitalele din provincie, unde „li se cere să accepte lipsa de materiale, de medicamente, lipsa de personal” și să „cârpească actul medical”. În București, doar unități cu deficit cronic personal, precum Spitalul Sf. Pantelimon, au scos posturi la concurs în ultima perioadă.
De asemenea, tinerii medici recurg adesea la contracte de gărzi, care reprezintă o „uzură fizică importantă”, după cum explică coordonatoarea de rezidențiat.
Propuneri pentru reformarea sistemului de rezidențiat
Prorectorul UMF „Carol Davila” și președintele Colegiului Medicilor, Cătălina Poiană, explică faptul că legea impune ca numărul locurilor la rezidențiat să fie cel puțin egal cu numărul absolvenților. Rectorul UMF „Grigore T. Popa” din Iași, Viorel Scripcariu, propune revenirea la rezidențiatul „pe post”, considerând că acesta ar putea regla mai eficient nevoile reale ale sistemului sanitar.
Situația prezentată evidențiază o discrepanță majoră între numărul medicilor specialiști care termină pregătirea și capacitatea sistemului public de sănătate de a-i angaja. Aceste date sunt esențiale pentru planificarea resurselor umane din domeniul medical în România.
