Te-ai întrebat vreodată câte sporturi există la nivel global? Se pare că numărul exact este de 8000 de sporturi. Acest număr este menționat de World Sports Encyclopaedia în 2003 și este preluat de Wikipedia, Sports Wiki și alte porturi cu reputație mondială. Cu toate acestea, atunci când pariezi, site-urile de pariuri sportive nu îți oferă mai mult de 30-35 de sporturi. Oare de ce?
Cum își structurează agențiile de pariuri online sporturile pe care se pariază?
Dintre cele 8000 de sporturi, doar 200-300 de discipline sportive sunt recunoscute oficial. Restul, reprezintă sporturi cu specific local, care nu sunt recunoscute la nivel international. Acest lucru reduce automat opțiunile reale pentru case de pariuri, chiar dacă numărul inițial pare impresionant. Totuși, câteva sute de discipline rămân pe listă, iar platformele de pariuri includ în ofertă doar câteva zeci.
Cum aleg aceste platforme disciplinele potrivite? Ce criterii folosesc ca să decidă care sporturi merită incluse? Iată câteva direcții importante:
Popularitatea sportului
Agențiile de pariuri își selectează sporturile din portofoliu ținând cont de mai multe criterii. Printre acestea se numără popularitatea disciplinei sportive. Majoritatea sporturilor incluse de casele de pariuri au, conform unor estimări aproximative, milioane de fani în întreaga lume. De exemplu, fotbalul are 3.5 miliarde de fani, cricketul în jur de 2.5 miliarde de fani, iar tenisul peste 1 miliard de fani. Populare sunt și următoarele sporturi:
· Hochei pe gheață și de câmp – 2 miliarde de fani;
· Volei – 900 de milioane de fani;
· Tenis de masă – 850 de milioane de fani;
· Baschet – 800 de milioane de fani;
· Baseball – 500 de milioane de fani;
· Rugby – 475 de milioane de fani;
· Golf – 450 de milioane de fani.
Popularitatea sportului înseamnă pentru casele de pariuri o bază imensă de potențiali clienți.
Recunoașterea globală a competițiilor
Un alt criteriu important este măsura în care un sport este recunoscut la nivel global. Jocurile Olimpice sunt cel mai bun exemplu, fiind un eveniment sportiv major care stabilește un număr variabil de discipline la fiecare ediție. De-a lungul anilor, programul olimpic a inclus între 33 și peste 40 de sporturi, împărțite în discipline de vară și de iarnă. Acestea acoperă o gamă largă de activități, de la atletism, gimnastică și înot până la schi, biatlon sau hochei pe gheață.
Operatorii de pariuri oferă adesea piețe pentru aceste discipline, atât în cadrul Jocurilor Olimpice, cât și în competițiile majore dedicate fiecărui sport. De exemplu, unele sporturi au evenimente regulate care nu atrag interes mare și nu sunt incluse în oferta caselor de pariuri. Totuși, atunci când are loc un campionat mondial sau o ediție a Jocurilor Olimpice, mulți operatori includ aceste discipline în portofoliul lor, deoarece cresc atenția publicului și cererea pentru pariuri.
Posibilitatea de transmitere live a evenimentelor sportive
Agențiile de pariuri își selectează sporturile și în funcție de posibilitatea de a transmite evenimentul în direct. Pariurile live au cea mai ridicată pondere în portofoliul de opțiuni de pariere față de pariurile pre-meci și antepost. Cu cât este mai mare popularitatea sportului și recunoașterea unei competiții, cu atât sunt mai ridicate șansele de a exista interes pentru transmiterea în timp real a evenimentului.
Disponibilitatea datelor statistice
Bucătorii de cote au nevoie de date clare și actualizate. Sporturile mari — fotbal, tenis, baschet — au statistici fiabile, furnizori oficiali de date și o arhivă bogată de performanțe. Sporturile obscure nu oferă aceeași stabilitate, deci sunt riscante pentru operatori.
Integritatea competițiilor (nivelul de risc la trucare)
Unele sporturi prezintă un risc mai mare de manipulare a meciurilor, în special cele cu premii mici sau cu vizibilitate redusă. Bucătorii preferă disciplinele cu reguli clare, arbitraj solid și monitorizare internațională. Acolo riscul este mai mic, iar liniile pot fi setate în siguranță.
Rata de profitabilitate
Pentru casele de pariuri, sporturile cu un număr mare de pariori sunt cele mai rentabile. Cu cât mai mulți oameni pariază pe un anumit sport, cu atât mai mare este profitul generat din marjele aplicate. De aceea, operatorii includ o gamă mult mai largă de piețe pentru sporturile populare și pentru competițiile urmărite la scară mare. În schimb, sporturile de nișă primesc oferte limitate: uneori doar opțiunea 1×2, iar alteori nu se regăsesc deloc în portofoliul caselor de pariuri.
În final, este clar de ce operatorii nu includ în ofertă mii de sporturi. Majoritatea sunt discipline locale, puțin cunoscute și fără interes real din partea pariorilor. Pentru a fi incluse, competițiile trebuie să fie recunoscute pe scară largă, bine reglementate, să aibă o audiență stabilă și date de calitate pe baza cărora pot fi calculate cotele.
