Pensia publică acoperă costul vieții în doar patru state europene, România figurând printre acestea cu un surplus important
Un studiu realizat de DataPulse Research, utilizând datele actualizate Eurostat din 2023, relevă că pensia publică medie din majoritatea țărilor europene nu acoperă integral cheltuielile lunare ale pensionarilor. Singurele excepții identificate sunt România, Cehia, Polonia și Spania, unde pensia medie depășește costul de trai estimat pentru persoanele vârstnice.
Situația pensiilor în Europa
Doar patru țări acoperă costurile cu pensia publică
Cercetarea DataPulse compară pensia publică medie pentru limita de vârstă cu cheltuielile anuale tipice ale persoanelor peste 60 de ani, ajustate la puterea de cumpărare din 2023. Analiza arată că în majoritatea țărilor europene pensia publică reprezintă doar o parte din venitul pensionarilor, fiind necesare surse suplimentare precum economii personale sau pensii ocupaționale.
România se evidențiază în acest context printr-un excedent de aproximativ 21% între pensia medie și cheltuielile estimate ale unui pensionar, poziționându-se pe primul loc în grupul țărilor unde pensia acoperă costul vieții. Urmează Cehia cu un surplus de 18%, și Polonia și Spania, fiecare având o acoperire apropiată de pragul echilibrului, cu diferențe de 4% și 3%.
Costurile de trai și modul de cheltuire al pensionarilor
Locuința și alimentația, cele mai mari cheltuieli
Conform studiului DataPulse, aproape jumătate din bugetul pensionarilor este alocat pentru locuință și utilități, respectiv alimente și băuturi. În cazul pensionarilor care au locuința plătită integral, povara financiară este redusă semnificativ.
În țări precum Luxemburg, pensiile sunt cele mai mari din Europa, însă costurile de trai ajung să depășească 52.000 de euro anual, anulând avantajul nivelului ridicat al pensiilor. În contrast, în România, costul mediu anual al unui pensionar este de aproximativ 4.772 de euro, reflectând standardul de consum din țară.
Deficitele între pensii și cheltuielile efective sunt semnificative în unele state, precum Croația, Slovenia, Ungaria și Norvegia, unde pensiile acoperă cu peste o treime mai puțin decât costurile cu traiul. Autorii subliniază că astfel de situații nu se traduc neapărat în sărăcie, având în vedere că în multe cazuri pensiile publice sunt doar primul pilon al protecției sociale, veniturile completându-se cu alte surse financiare.
Studiul menționează, de asemenea, că valorile analizate sunt brute, iar impozitarea pensiilor poate reduce puterea reală de cumpărare a pensionarilor.
Această analiză oferă o perspectivă comparativă asupra modului în care pensiile publice răspund nevoilor financiare ale pensionarilor în Europa, evidențiind discrepanțele regionale și complexitatea sistemelor de protecție socială.


