Prețul petrolului a trecut de 100 de dolari pe baril, pe fondul tensiunilor din Golful Persic
Creșterea record a prețurilor petrolului
Prețul petrolului a depășit luni pragul de 100 de dolari pe baril, un nivel atins în contextul crizei din Orientul Mijlociu, care afectează aprovizionarea globală cu hidrocarburi. Contractele futures Brent au crescut cu până la 27,8%, atingând 119 dolari pe baril, iar petrolul West Texas Intermediate (WTI) a crescut cu aproximativ 30%, ajungând la 118 dolari.
În București, prețurile la pompă au reflectat această tendință. Stațiile Petrom afișează benzina standard la prețuri de peste 8,20 – 8,22 lei/litru, iar unitățile OMV și MOL oferă benzina 95 la 8,31 lei/litru. Stațiile Lukoil au prețuri similare, între 8,20 și 8,21 lei pe litru.
Strâmtoarea Ormuz – punctul fierbinte al crizei
Strâmtoarea Ormuz, coridor energetic de maximă importanță, este blocată efectiv, ceea ce a dus la perturbări masive ale transportului maritim. Zona, lată de doar 32 de kilometri în cel mai îngust punct, asigură tranzitul unei cincimi din rezervele mondiale de petrol și gaze naturale lichefiate.
Tensiunile au generat o reducere importantă a traficului naval, cu peste 1.000 de nave în așteptare, iar mulți armatori evită să trimită petroliere din cauza riscurilor asociate atacurilor cu rachete și drone. Analista Natasha Kaneva de la JPMorgan a spus: „Ceea ce se întâmplă astăzi nu e doar cel mai rău scenariu posibil. E ceva care până acum era de neconceput”.
Impactul asupra producției și economiei globale
Mari exportatori regiuneali, precum Kuweitul, Iranul și Emiratele Arabe Unite, au suspendat producția. Irak a fost nevoit să reducă extracția cu peste două treimi, iar Compania Națională de Petrol din Abu Dhabi și-a încetinit operațiunile pentru a nu suprasolicita sistemele de stocare.
Potrivit estimărilor, dacă blocada din Strâmtoarea Ormuz persistă, producția regională poate scădea cu peste 4 milioane de barili pe zi, iar până la sfârșitul lunii pierderea ar putea ajunge la 9 milioane de barili, echivalent cu aproximativ 10% din cererea mondială.
Pe plan financiar, piețele asiatice au reacționat negativ: indicele Nikkei a scăzut cu peste 6%, iar Kospi cu peste 8%. Acțiunile companiilor tehnologice au fost afectate semnificativ. Prețurile la combustibili continuă, de asemenea, să crească pe piețele internaționale.
Reacții oficiale și perspective
Președintele american Donald Trump a comentat situația ca fiind un „preț foarte mic” de plătit pentru „securitatea și pacea Statelor Unite și a lumii”, în ciuda creșterii dramatice a prețurilor.
Istoricul în domeniul energiei, Daniel Yergin, a avertizat că perturbarea „este cea mai mare din istorie în ceea ce privește producția zilnică de petrol” și că o continuare a crizei va produce efecte în lanț asupra economiei globale, cu impact deosebit în Europa și Asia, dependente de resursele din Golful Persic.
Situația rămâne evolutivă, iar stabilitatea aprovizionării energetice depinde în mare măsură de deblocarea rapidă a Strâmtorii Ormuz și reluarea producției normale din regiune.
