România vizează o linie feroviară de mare viteză de 800 km între Constanța și Oradea, într-un proiect de 18 miliarde de euro
Planurile pentru linia de mare viteză Constanța – Oradea
România studiază construirea unei linii feroviare rapide pe o distanță de aproximativ 800 de kilometri, care să unească Constanța de la Marea Neagră până la Oradea, la granița cu Ungaria. Proiectul este estimat la circa 18 miliarde euro și se bazează pe un studiu de oportunitate. Traseul propus include orașele București, Brașov, Sighișoara, Cluj și opțiuni alternative prin Târgu Mureș și Zalău.
Robert Răzvan Dobre, director în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, a declarat pentru News.ro că „dacă spun că România are un plan de mare viteză şi aş merge în Gara de Nord, probabil că aş primi foarte multe zâmbete şi ironii”, evidențiind dificultățile generate de starea actuală a infrastructurii feroviare.
Trenurile ar putea circula cu viteze între 200 și 300 km/h pe segmentele noi, în timp ce porțiunile existente cu restricții mai mici vor rămâne pe partea de infrastructură clasică. „Sunt 780 de kilometri de cale ferată de la Constanţa până la graniţă. Acolo unde calea ferată permite 160–200 km/h va fi utilizată, iar restul va fi proiect greenfield”, a explicat directorul.
Timpi de parcurs și costuri estimate
Conform planurilor, unul dintre scenariile optimiste prevede realizarea liniei de mare viteză în circa 10 ani, dacă vor exista susținere politică, finanțare constantă și expertiză externă. Costurile traseului București – Oradea ar putea depăși 13 miliarde de euro în cazul vitezei maxime de 300 km/h.
Trenurile ar putea reduce timpul de călătorie din București spre Oradea la sub trei ore și jumătate, față de cele aproximativ 14 ore în prezent. De asemenea, ruta București – Constanța ar putea fi parcursă în aproximativ o oră, comparativ cu aproape două ore în prezent.
Context internațional și provocări interne
În lume, rețele feroviare de mare viteză depășesc 70.000 km, iar liderul la acest capitol este China (peste 50.000 km). În regiune, Cehia se pregătește să implementeze, în următorii ani, infrastructură performantă de mare viteză.
România se confruntă însă cu o infrastructură feroviară învechită, cu o medie a vitezei trenurilor de pasageri de doar 45 km/h. Doar 38% din rețeaua feroviară este electrificată, iar modernizările avansează lent, unele tronsoane având timpi medii de sub 40 km/h. Proiecte majore precum modernizarea traseului Timișoara – București vor fi finalizate după 2032, conform planurilor actuale.
Costuri și dificultăți tehnice ale liniilor de mare viteză
Linia nouă trebuie să respecte standarde ridicate ale suprastructurii, cu elemente care să susțină viteze de peste 250 km/h. Investițiile în terasament, șine, traverse și sistemul de alimentare electrică sunt substanțiale. Costul mediu în Europa pentru astfel de linii este de aproximativ 25 milioane euro pe kilometru, dar poate ajunge și la peste 80 milioane euro în zone montane dificile.
Relieful României, în special în zona Brașov – Predeal, va genera costuri suplimentare, astfel cum arată și proiectul unui tunel de aproape un miliard de euro.
Pași următori și perspective
Momentan, proiectul este în faza de studiu de oportunitate, urmând să fie validate decizii privind traseul, detaliile tehnice și variantele de viteză în studiile de prefezabilitate. Potrivit estimărilor oficiale, primele lucrări ar putea începe după 2030, iar trenurile de mare viteză să fie operaționale abia după 2040.
Costul biletelor pentru asemenea trenuri va trebui echilibrat, având în vedere că prețurile actuale pentru trenurile InterCity variază, iar veniturile din exploatare sunt un factor esențial pentru sustenabilitate.
Acest proiect reprezintă o provocare tehnică, economică și politică majoră, iar pentru realizarea sa este nevoie de o susținere constantă și o strategie clară pe termen lung. România se află astfel într-o etapă incipientă, cu pași importanți de făcut înainte de a transforma această idee în realitate.
