România, în topul celor mai corupte țări din UE: cauze și implicații, explicate de profesorul Cristian Pîrvulescu
România se situează pe locul al treilea în Uniunea Europeană privind percepția asupra corupției din sectorul public, conform raportului anual al Transparency International. Cu un punctaj de 45 din 100, țara noastră este depășită doar de Bulgaria și Ungaria, ambele cu 40 de puncte, în condițiile în care media UE este de 62.
Clasamentul corupției în România și contextul european
Indicele de Percepție a Corupției evaluează nivelul perceput de corupție în sectorul public în 182 de state, pe o scară între 0 („foarte corupt”) și 100 („deloc corupt”). România are un scor apropiat de cel al „democrațiilor fragile” (media 47), rămânând în intervalul 44-48 de puncte în ultimii 14 ani.
Printre țările cu democrații consolidate, media este de 71 de puncte, dar chiar și unele state occidentale au scoruri sub aceasta: Italia (53), Spania (55), SUA (64), Franța (66). Țările nordice conduc clasamentul cu scoruri de peste 80, Danemarca (89) și Finlanda (88) situându-se în vârful topului.
Cauzele corupției în România
Profesorul Cristian Pîrvulescu explică că România prezintă o „specificitate balcanică”, fiind la intersecția influențelor balcanice, central-europene și estice. Acesta arată că „corupția este o instituție informală, o forță extraordinară de tracțiune” utilizată pentru rezolvarea problemelor generate de „slăbiciunile statului”.
De asemenea, profesorul atrage atenția asupra salariilor scăzute din sectorul public: „Politicile actuale sunt o invitație pe față la corupție, pentru că reducerile salariale pe toată linia […] nu vor face decât să întărească corupția cu orice risc.” El amintește un dialog cu vameși care confirmau că „cu acest salariu […] nu se poate întreține o familie de patru persoane”.
Impactul asupra mediului investițional și asupra politicii
În ceea ce privește influența corupției asupra investițiilor, Pîrvulescu susține că aceasta nu descurajează neapărat investitorii străini, evidențiind decizia președintelui Donald Trump care a suspendat aplicarea legii anticorupție în SUA pentru a permite companiilor să profite de specificul local al țărilor în care operează.
Cu toate acestea, profesorul semnalează un risc politic al corupției: „corupția produce o nemulțumire socială care ia în final și forma instabilității politice.” Aceasta nemulțumire se poate manifesta prin voturi „din frustrare” către formațiuni politice extremist-drepte, ca o exprimare a dezamăgirii față de situația percepută.
Soluții și perspective
Cristian Pîrvulescu subliniază că „nu de legislație ducem lipsă” în România, ci de reforme care să includă educația, salarii decente în sectorul public și o dinamică economică sustenabilă: „Rezolvarea problemei corupției se face prin educație, salarii bune în sectorul public și dinamică economică”. Aceste măsuri pot contribui la reducerea toleranței culturale față de corupție și la consolidarea statului.
Raportul Transparency International și analizele experților reflectă o situație complexă privind corupția în România, care implică factori culturali, economici și politici, fără ca aceasta să fie neapărat un obstacol direct pentru investițiile străine, dar cu un impact semnificativ asupra stabilității sociale și politice.
