Premierul Ilie Bolojan a transmis o scrisoare Curții Constituționale cu privire la legea pensiilor magistraților, în contextul blocajului procedural și al impactului financiar asupra României
Blocajul proiectului privind pensiile magistraților
În ultima perioadă, proiectul de lege referitor la pensiile magistraților a fost blocat la Curtea Constituțională a României (CCR), după ce decizia a fost amânată de patru ori. Premierul Ilie Bolojan a trimis o scrisoare șefei CCR, în care aduce în atenție consecințele acestei situații.
Aspecte financiare și legale semnalate de Guvern
În scrisoarea transmisă, premierul menționează că Comisia Europeană consideră neîndeplinit „Jalonul 215” din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Ca efect direct al acestei neconformități, România riscă pierderea sumei de 231 de milioane de euro. Aceste fonduri sunt condiționate de aprobarea legii privind pensiile magistraților, iar întârzierea deciziei CCR întârzie aplicarea normelor în cauză.
Surse apropiate procesului legislativ au precizat că Guvernul a informat Curtea Constituțională despre posibilele consecințe nefavorabile ale amânării repetate a verdictului. Amânările succesive contribuie la blocarea aplicării legislației în domeniu, generând un impas administrativ și financiar.
Comunicarea instituțională și reacțiile ulterioare
CCR a reacționat la această scrisoare calificând-o drept o „presiune” inutilă, după cum a relatat Euronews România. Astfel, înaintea termenului stabilit pentru 11 februarie, situația rămâne incertă, iar blocajele din jurul legii se adâncesc.
De asemenea, fostul ministru al Muncii, Dragoș Pîslaru, a evidențiat valoarea substanțială a sumelor implicate, accentuând impactul economic al amânării deciziei.
Contexte și perspective
Legea privind pensiile magistraților este în dezbatere în contextul reformelor legislative și al angajamentelor internaționale asumate de România, între care se numără și obiectivele din Planul Național de Redresare și Reziliență. Blocajul procedural la CCR împiedică adoptarea unor măsuri considerate necesare atât de Guvern, cât și de instituțiile europene.
Situația va evolua în funcție de decizia Curții Constituționale, care urmează să stabilească validitatea și compatibilitatea normelor din proiectul de lege cu prevederile constituționale. Până la pronunțarea CCR, incertitudinea privind aplicarea legii și implicit alocarea fondurilor europene rămâne o temă de interes pentru autorități și public.
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „news.google.com”
