Dezbatere asupra construcției a două pasaje în Sectorul 3 din București: opinii împărțite ale experților în mobilitate urbană
Proiectul noilor pasaje din Sectorul 3
Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, și edilul Sectorului 3, Robert Negoiță, au anunțat intenția de a construi două pasaje rutiere în sector: un pasaj denivelat la intersecția bd. Camil Ressu cu Nicolae Grigorescu și un pasaj subteran de-a lungul inelului principal, menit să descongestioneze intersecțiile dintre șoseaua Mihai Bravu, Calea Vitan, Calea Dudești și strada Baba Novac. Proiectul include și lărgirea Căii Dudești. Propunerea, formulată de Negoiță încă de acum cinci ani, a fost blocată în timpul administrației fostului primar Nicușor Dan, care considera că pasajele nu rezolvă problema traficului.
Critici privind utilitatea pasajelor
Tudor Măcicășan, expert în mobilitate urbană și fost consilier al lui Nicușor Dan, susține că pasajele doar mută blocajele, fără să le elimine. El afirmă: „Putem să luăm pe rând toate pasajele construite în ultimii 10 ani și fiecare în parte a reușit să atragă, dacă nu în prima săptămână, garantat în primele 6 luni, mai multă aglomerație decât era înainte.” Măcicășan consideră că „loc pentru și mai multe mașini nu este niciodată o soluție” și subliniază că astfel de pasaje afectează negativ transportul public și mobilitatea nemotorizată.
Argumente pro și contra pasajelor subterane
Profesorul Mihaela Negulescu, de la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, are o abordare diferită. Ea susține că pasajele subterane pe inelul principal sunt o soluție viabilă pentru a scoate traficul din centrul orașului. Exemplul menționat este pasajul de la Bucur Obor. Totodată, Negulescu este de acord cu critica pasajelor supraterane, precum cel de la Doamna Ghica, considerând că în zonele urbanizate acestea nu trebuie realizate.
Perspective asupra costurilor și impactului asupra orașului
Ana Drăguțescu, expertă în mobilitate durabilă și reprezentant ICLEI Secretariat european, atrage atenția asupra costurilor ridicate ale pasagerelor și justificării limitate a acestora în contextul unei zone urbane dense ca Mihai Bravu – Dudesti. Ea argumentează că „pasajele încurajează traficul auto și creează fluxuri mai mari de mașini”, ceea ce agravează problema congestiei pe termen lung. De asemenea, Drăguțescu subliniază impactul negativ al infrastructurii pentru locuitori, în special asupra siguranței, zgomotului și calității spațiului urban.
Soluții recomandate pentru mobilitatea urbană
Potrivit Anei Drăguțescu, soluțiile eficiente pentru fluidizarea traficului constau în mobilitate durabilă — transport public rapid și frecvent, rețele pentru mobilitate activă (biciclete, mers pe jos) și prioritizarea spațiului urban pentru pietoni. Tudor Măcicășan susține că soluția este integrarea celor patru moduri de circulație, reducând astfel presiunea asupra traficului auto.
O opinie suplimentară – fluidizarea intersecțiilor în inelul median
Arhitectul Șerban Marinescu propune ca cele două pasaje să contribuie la fluidizarea traficului în inelul median al Bucureștiului, care ar trebui să devină o arteră principală ocolitoare a centrelor aglomerate. El susține că „capacitatea intersecțiilor este limitatorul principal” și că pasajele pot fi o soluție logică pentru creșterea eficienței traficului pe aceste inele.
În prezent, opinia publică și decidenții din București reflectă o pluralitate de perspective asupra oportunității construirii pasarelor propuse în Sectorul 3, tema rămânând deschisă în condițiile în care se vor realiza studii de impact și decizii ulterioare.
