Bucureștiul are sute de clădiri cu risc seismic ridicat, iar mii de imobile nu au fost expertizate
Câte clădiri cu risc seismic sunt în București în 2026
Potrivit datelor centralizate de Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS), în București există aproximativ 349 de clădiri în clasa I de risc seismic (RS1), adică cu risc ridicat de prăbușire la un cutremur major, și circa 366 de clădiri în clasa II (RS2), care pot suferi degradări structurale grave. Mai sunt incluse în statistică și aproximativ 113 clădiri în clasa III (RS3), cu degradări moderate, și 9 clădiri în clasa IV (RS4), cu risc redus.
În prezent, au fost consolidate parțial sau integral în jur de 95 de clădiri. În plus, peste 1.500 de imobile sunt încadrate în categorii de urgență (U1, U2, U3) conform unor normative mai vechi, fără o încadrare actuală într-o clasă de risc seismic.
„Bulina roșie” și restricțiile pentru clădirile cu risc ridicat
Clădirile marcate cu simbolul cunoscut drept „bulina roșie” corespund clasei I de risc seismic. Acestea sunt considerate a risca prăbușirea în cazul unui cutremur puternic, similar cu cel din 1977. Legea interzice în aceste clădiri funcționarea cinematografelor, teatrelor, restaurantelor sau cluburilor la parter, precum și alte activități publice cu aglomerări mari de persoane.
Zonele vulnerabile din București
Cele mai multe clădiri cu risc seismic se situează în zonele centrale și istorice, cu construcții datând din perioada interbelică sau anterior introducerii normelor antiseismice. Printre aceste zone se numără: Centrul vechi, Universitate, strada Academiei, Lipscani, Piața Sfântu Gheorghe, Magheru, Romană, Lascăr Catargiu, Calea Victoriei, Moșilor – Colentina, Grivița și Gara de Nord.
Multe dintre aceste imobile au fost deja afectate de cutremurele din 1940 și 1977.
Programe recente de consolidare a clădirilor
Finanțate din fonduri naționale și europene, programele de consolidare au vizat, printre altele, imobile situate pe Calea Griviței nr. 39, Piața Romană nr. 1, Strada Tunari nr. 6, Strada Sfânta Vineri nr. 5, Bulevardul Lascăr Catargiu nr. 11A și Strada Mihai Eminescu nr. 127.
Cauzele vulnerabilității capitalei
Bucureștiul este considerat unul dintre cele mai expuse orașe europene la cutremure majore, din cauza vechimii fondului construit, format în mare parte din clădiri interbelice și blocuri comuniste neconforme cu normele antiseismice moderne. Se adaugă nereguli precum modificările structurale ilegale în apartamente și faptul că mii de clădiri nu au fost încă expertizate.
Specialiștii subliniază că imobile construite între 1963 și 1977 pot avea vulnerabilități serioase dacă nu au fost verificate.
Verificarea riscului seismic al unui imobil
Verificarea este posibilă prin consultarea listei oficiale AMCCRS, hărților online care indică anul construcției și clasa de risc seismic sau raportul de expertiză tehnică al imobilului. Pentru achiziția unui apartament, este importantă această verificare, deoarece băncile nu acordă credite ipotecare pentru clădiri din clasele RS1 sau RS2.
Evoluții după cutremurul din 1977
Cutremurul major din 4 martie 1977, cu magnitudinea de 7,4, a provocat peste 1.500 de victime, în special în București. Ulterior, au fost introduse noi norme antiseismice și programe de expertizare a clădirilor vechi, precum și legislație pentru consolidarea imobilelor vulnerabile. Totuși, ritmul consolidărilor rămâne lent, iar orașul se menține expus riscului seismic major.
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „www.mediafax.ro”
