Alianța pentru Unitatea Românilor: de la partid periferic la principală forță politică în cinci ani
Un studiu realizat de sociologii Mircea Comșa și Bogdan Voicu, lansat de Fundația Friedrich Ebert (FES), analizează evoluția remarcabilă a Alianței pentru Unitatea Românilor (AUR), care a crescut de la un scor electoral minoritar în 2020 la o cotă de 35-40% în intențiile de vot către sfârșitul anului 2025.
Ascensiunea electorală a AUR
Conform studiului „Fenomenul AUR și reconfigurarea electoratului românesc”, în mai puțin de cinci ani, AUR a trecut de la un scor subunitar la alegerile locale din 2020 la o poziție dominantă în sondaje. Această creștere a fost influențată nu doar de evoluții interne, ci și de contextul european, marcat de crize succesive, precum pandemia de COVID-19, inflația și războiul din Ucraina, care au afectat încrederea în partidele tradiționale.
Potrivit sociologului Mircea Comșa, „zona de 38-40% reprezintă plafonul realist pentru AUR ca partid de sine stătător”, iar creșterea partidului a fost susținută în special de segmentul cu educație scăzută. În plus, o parte importantă a ascensiunii a fost alimentată de migrația voturilor dinspre fostul electorat PSD.
Profilul electoratului AUR
Studiul subliniază că profilul socio-demografic al susținătorilor AUR este bine conturat. Susținerea este mai ridicată în rândul bărbaților și adulților activi (34-40 de ani), iar nivelul educației este un predictor important: „cu cât nivelul de educație formală este mai ridicat, cu atât probabilitatea de a vota AUR este mai mică”. Electoratul partidului este considerat omogen și stabil, indicând formarea unei comunități politice coerente, distinctă de un val efemer de protest.
Din punct de vedere geografic, succesul inițial în zone periferice precum Moldova și Dobrogea s-a extins către întreaga zonă rurală, deși marile centre urbane și Transilvania rămân mai rezistente.
Atitudinile și temerile susținătorilor
Electoratul AUR manifestă o încredere redusă față de instituțiile statului — Parlament, Guvern, justiție, mass-media — singura instituție în care are încredere fiind Biserica. Studiul evidențiază o percepție mai pozitivă asupra perioadei comuniste și o preferință mai redusă pentru valorile democratice liberale în comparație cu restul populației. În ceea ce privește temerile, votanții AUR manifestă o „frică de corupție și de impozite mai mari” mai puternică decât media, în timp ce teama față de Rusia și de izolare internațională este semnificativ mai redusă.
Diaspora și volatilitatea susținerii
Votul românilor din diaspora prezintă o logică distinctă, fiind mai fluid și volatil, cu o fidelizare limitată pentru AUR pe termen lung. Studiul arată că „susținerea pentru AUR în diaspora provine aproape integral din voturi noi la fiecare ciclu electoral”, ceea ce indică caracterul instabil al segmentului.
Aceste date oferă o imagine detaliată asupra fenomenului AUR, reflectând atât transformările interne, cât și influențele contextului extern, precum și particularitățile sociale și atitudinale ale electoratului său.
