Bugetul de stat pe 2026 adoptat cu întârziere, dar cu reacții pozitive din partea mediului de afaceri
Parlamentul a aprobat vineri, 20 martie, bugetul de stat pentru anul 2026, estimat pe o creștere economică de 1% și cu un PIB nominal de 2.045,2 miliarde de lei. Deși adoptat cu întârziere, bugetul generează un semnal pozitiv pentru economie, susțin reprezentanți ai sectorului privat, printre care și antreprenorul Cristian Erbașu din domeniul construcțiilor.
Principalele date ale bugetului 2026
Veniturile totale ale bugetului general consolidat sunt evaluate la circa 736,5 miliarde lei, reprezentând 36% din PIB, în creștere față de 34,7% în 2025. Din acestea, veniturile curente – adică veniturile fiscale, contribuțiile și alte încasări – însumează 636,3 miliarde lei (31,1% din PIB). Cheltuielile cu dobânzile vor ajunge la 60,8 miliarde lei, cu 10,3 miliarde lei mai mult decât în anul anterior, reflectând costurile finanțării deficitelor și nivelul ridicat al dobânzilor la nivel internațional.
Investițiile în infrastructură și alte domenii vor însuma 164 miliarde lei, cu aproape 25,8 miliarde lei mai mult decât în 2025, ceea ce urcă ponderea acestora la peste 8% din PIB.
Opinie din sectorul construcțiilor
Cristian Erbașu, unul dintre liderii industriei construcțiilor, afirmă că „este totuși un semnal bun pentru economie,” deși subliniază incertitudinile legate de execuția bugetară și stabilitatea finanțării. În opinia sa, „un alt aspect încurajator, cel puțin la nivel teoretic, este faptul că este prevăzut un buget destul de mare pentru investiții. Rămâne însă de văzut dacă acest buget va fi și cheltuit efectiv, mai ales că o parte semnificativă din an a trecut deja.”
Erbașu identifică ca o problemă majoră lipsa de cash flow în companiile mici și mijlocii, cauzată de întârzierile la plată și de alocările insuficiente sau tardive. „Lipsa de cash flow face dificilă continuarea lucrărilor, mai ales pentru companiile mai mici,” explică antreprenorul.
Impactul creșterii prețurilor la materiale și carburanți
O altă preocupare pentru sectorul construcțiilor îl constituie majorarea prețurilor la carburanți și materiale, în special bitum, esențial în infrastructură. Cristian Erbașu menționează că „prețul bitumului a crescut în doar câteva săptămâni cu aproximativ 30% sau chiar mai mult,” iar „dacă prețul carburanților va continua să crească, efectele se vor propaga în întreaga economie.”
Pe lângă costurile cu combustibilul și materialele de construcții, creșterile de prețuri constituie un factor de presiune semnificativ asupra activității economice din domeniu.
Bugetul adoptat recent stabilește parametrii financiari pentru anul viitor, însă implementarea și gestionarea eficientă a fondurilor reprezintă întrebările esențiale rămase pentru mediul de afaceri și autorități.
