Eliminarea deductibilității limitate în cuantum de 1% a cheltuielilor cu serviciile de consultanță înregistrate de multinaționale este lăudabilă nu doar din perspectiva conformării cu standardele OECD, ci mai ales din perspectiva litigiilor la care ar invita o astfel de măsură, transmite pentru cititorii HotNews într-o reacție rapidă Luisiana Dobrinescu, Partener, Dobrinescu Dobrev SCA.
„Acest subiect al cheltuielilor de management și consultanță va subzista sub orice formă posibilă a legii, oscilând între abuzul de drept al contribuabilului și abuzul de putere al autorității fiscale. Nu cred că este posibilă vreo formă a legii care să fie la adăpost de aceste două posibile ”extreme”: întâlnim în practică cheltuieli pentru a căror justificare se cere și luna de pe cer și tot nedeductibile ajung, dar și situații în care milioane de lei se virează cu ușurință în baza unor facturi și a unor justificări cu adevărat subțiri”, spune expertul.
Cenzura cheltuielilor nejustificate, înregistrate de companii, fie ele mici, mijlocii sau multinaționale, are deja o susținere deplină în reglementările existente – ceea ce trebuie îmbunătățit este implementarea acestor reguli de către ANAF.
Este important ca ANAF să elimine percepția opiniei publice conform căreia marile firme sunt ocolite de controale și că legea se aplică ”doar celor slabi”.
Exemplele date de ANAF în cadrul inspecțiilor fiscale sunt esențiale în imprimarea conduitei fiscale în rândul contribuabililor: dacă actele administrative sunt bine fundamentate, iar selecția contribuabililor este nepărtinitoare, vestea circulă și conduita contribuabililor se reașează. Dimpotrivă, dacă actele emise de ANAF sunt injuste, tendința contribuabililor este mai degrabă de răzvrătire.
Reamintim că Guvernul a eliminat vineri, prin ordonanță de urgență, plafonul de 1% pentru deductibilitatea anumitor cheltuieli înregistrate de multinaționale în relația cu entități afiliate înmatriculate în alte țări. Măsura, introdusă de la 1 ianuarie 2026, a fost motivată anul trecut de ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, prin nevoia de a taxa „exact zona prin care multinaționalele își exportă profiturile”.
La solicitarea OECD, Guvernul a modificat o măsură recent adoptată
Guvernul a anunțat vineri că a aprobat o modificare la Codul fiscal, care vizează punerea în acord a dispozițiilor interne naționale cu Convenția cadru OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică) privind impozitarea.
„Este vorba de abrogarea unui articol, la solicitarea OCDE, în contextul în care prevederile acestuia erau în contradicție cu angajamentele asumate de Romania, în perspectiva obținerii statutului de membru OCDE”, a comunicat Guvernul, fără să precizeze care este mai exact articolul abrogat.
Potrivit Guvernului, aspectele considerate problematice prin acest articol vizau: generarea unor posibile situații de dublă impozitare și accesul la procedurile de soluționare pe cale amiabilă a diferendelor fiscale și reflectarea corespunzătoare a dispozițiilor Convenției cadru OCDE în materie fiscală, referitoare la nediscriminarea companiilor în ceea ce privește deductibilitatea.
„Guvernul va reveni cu o prevedere legislativă în acest sens, agreată prin dialog între instituțiile guvernamentale și OCDE. Decizia a fost luată în contextul în care România se află într-o etapă decisivă a procesului de aderare la OCDE, fiind obținute 19 din cele 25 de avize formale”, se mai arată în comunicatul Executivului.
Ce prevede articolul abrogat
La solicitarea HotNews.ro, Ioana Dogioiu, purtătoarea de cuvânt a Guvernului, a precizat că articolul abrogat este: „art 25 indice 1 Cod Fiscal”.
Articolul prevede următoarele:
„Contribuabilii plătitori de impozit pe profit ce înregistrează o cifră de afaceri mai mare de 50.000.000 euro, ce înregistrează cheltuieli cu servicii de consultanță, management, drepturi de proprietate intelectuală generate de entități afiliate înmatriculate în state străine au dreptul să deducă aceste cheltuieli la calculul impozitului pe profit doar în procentul de 1% din totalul cheltuielilor înregistrate în respectivul exercițiu financiar”.
Ioana Dogioiu spune că măsura este temporară: Până când se va ajunge la o formulă agreată
După ședința de Guvern, Ioana Dogioiu, purtătoarea de cuvânt a Guvernului, a fost întrebată de jurnaliștii acreditați la Palatul Victoria care au fost motivele acestor modificări.
„În procesul de aderare la OCDE, o aderare de care suntem foarte aproape, a apărut o suspiciune că acest articol de lege poate să genereze interpretări care să contravină recomandărilor, solicitărilor și standardelor OCDE. Și pentru ca această dezlegare a unei situații de interpretare să nu întârzie parcursul de aderare a fost aleasa opțiunea abrogării acelui articol până când se va găsi împreună cu experții OCDE o variantă care să fie conformă și standardelor, deși nu există o garanție că aceasta nu era, dar care să nu ridice niciun fel de risc de interpretare, să fie pe deplin agreată și atunci se va reveni cu această reglementare”, a spus aceasta.
„Nu este o renunțare la ideea în sine și la această reglementare în sine”, a mai precizat Ioana Dogioiu, „ci doar la această formă, temporar, până când se va ajunge la o formulă agreată, astfel încât parcursul de aderare la OCDE să nu fie sub nicio formă întârziat”.
Cum erau limitate multinaționalele
Cel de-al doilea pachet de măsuri fiscale adoptat de Guvernul Bolojan a introdus un plafon strict pentru deductibilitatea anumitor cheltuieli înregistrate de companiile cu afaceri de sub 50 milioane de euro în relația cu entități afiliate nerezidente.
Practic, dacă o companie din România are o cifră de afaceri mai mare de 50 milioane euro în anul precedent și înregistrează cheltuieli pentru drepturi de proprietate intelectuală, cheltuieli de management sau/și consultanță de la entități afiliate din afara țării, aceste cheltuieli vor fi supuse unei limitări semnificative. Mai exact, valoarea deductibilă nu va putea depăși 1% din totalul cheltuielilor companiei.
„Această limitare nu se referă la toate tipurile de cheltuieli, ci doar la cele care implică tranzacții cu entități afiliate nerezidente, ceea ce înseamnă că impactul va fi resimțit în special de companiile care fac parte din grupuri multinaționale și achiziționează servicii sau drepturi de proprietate intelectuală de la societăți afiliate din afara României”, explicau experții EY România la finele anului trecut.
