Radu Miruță: România va realiza 11 achiziții militare unice, restul în parteneriat cu alte state europene
Programele militare integrate în România
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a precizat recent că din cele 21 de programe militare anunțate, 11 sunt achiziții unice realizate exclusiv de România, iar 10 sunt în comun cu alte state europene, cum este cazul rachetelor Mistral. Aceste achiziții unice implică și un procent de localizare în cadrul industriei naționale. „11 sunt achiziții singulare. Achiziții singulare înseamnă că România e singură în achiziția respectivă și pentru toate astea trebuie să existe un procent de localizare în România”, a afirmat ministrul pe postul TVR.
Motivele alegerii achizițiilor singulare
Radu Miruță a explicat că nu toate achizițiile pot fi făcute în comun cu alte state din două motive principale. În primul rând, bugetul alocat va contribui la revitalizarea fabricilor din România. În al doilea rând, nevoile armatei române nu sunt întotdeauna sincronizate cu celelalte armate europene. „Poate că ce cumpărăm noi acum, Franța, Germania, a cumpărat deja. Și mă uit și eu la ce are nevoie armata țării mele”, a detaliat ministrul. Cele 11 proiecte unice reprezintă aproximativ 70% din valoarea totală a achizițiilor militare, o cifră calculată strict pentru partea de armament.
Localizarea producției și dezvoltarea industriei navale
Ministrul a subliniat necesitatea unui procent adecvat, dar realist, de localizare a producției: „Punerea unui procent agresiv crește prețul nerezonabil. Dacă vrei 100% producție în România, prețul ar putea fi aproape dublu. Trebuie să analizăm ce procent merită în funcție de cost și tehnologie”.
De asemenea, Radu Miruță a evidențiat importanța dezvoltării industriei navale, menționând că sunt în derulare contracte și finanțări importante pentru acest sector, cu scopul ca România să devină un „hub de securitate” la Marea Neagră. „Avem acum contract pentru 900 de milioane pentru patru nave. Am pus bani în SAFE pentru încă patru”, a explicat ministrul. Totodată, acesta a amintit și sprijinul pentru proiectele cu avioanele F-16 și radarele suplimentare care asigură supravegherea zonei maritime.
Finanțarea și producția echipamentelor militare
În ceea ce privește riscul pierderii finanțării în cazul neîndeplinirii obiectivelor, Radu Miruță a precizat: „Dacă nu vom reuși să producem până în 2030, nu înseamnă că pierdem toți banii. Vom pierde proporțional ce n-am produs. De exemplu, din 298 mașini de luptă ale infanteriei, dacă se vor produce 200, nu pierdem toți banii; alea-s finanțate, 98 pierdem, dar 200 vor fi produse în România”.
România continuă astfel să-și dezvolte capacitățile militare printr-un mix de achiziții unice și comune, urmărind totodată consolidarea industriei naționale de apărare.
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „www.mediafax.ro”
