România implementează bugetarea verde, un pas important în alinierea la standardele UE privind protecția mediului
Ministerul de Finanțe a anunțat finalizarea primei evaluări a cheltuielilor publice sub noul mecanism de bugetare verde, o reformă inclusă în Componenta Energie a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Sistemul are ca scop analizarea impactului asupra mediului al programelor finanțate din bani publici, conform angajamentelor europene privind schimbările climatice.
Evaluarea inițială a cheltuielilor publice
În cadrul ședinței Comitetului interministerial din 19 februarie 2025, au fost analizate și aprobate cu unanimitate de voturi completările venite din partea șapte ministere-cheie:
- Ministerul Transporturilor și Infrastructurii
- Ministerul Energiei
- Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale
- Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației
- Ministerul Sănătății
- Ministerul Educației și Cercetării
- Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenorialului și Turismului
În total, au fost evaluate 624 de programe și cheltuieli, de la investiții în transport, clădiri publice, până la digitalizarea ANAF. Toate au fost considerate compatibile cu regulile europene privind protecția mediului, ceea ce permite României să îndeplinească Jalonul 123 din PNRR.
Exemple de măsuri cu impact pozitiv
Raportul menționează următoarele proiecte strategice considerate cu efect favorabil asupra mediului:
- programele e-Factura, platformele Big Data și modernizarea sistemelor informatice ANAF, care reduc amprenta de carbon prin eliminarea birocrației pe suport fizic;
- reabilitarea energetică a clădirilor publice (inclusiv sedii de instanțe și imobile administrative) și investițiile în transportul feroviar;
- programele de alimentare cu apă, canalizare, eficiență energetică a locuințelor și managementul deșeurilor agricole.
Facilitățile sociale, precum scutirile fiscale pentru pensii mici sau tichetele de masă, au fost încadrate drept neutre, fără legătură directă cu schimbările climatice.
Ce presupune bugetarea verde
Conform Ministerului de Finanțe, bugetarea verde reprezintă o metodă de clasificare a cheltuielilor publice după impactul lor asupra mediului și nu un buget separat. Cheltuielile sunt etichetate astfel:
- cheltuieli verzi (favorabile mediului);
- cheltuieli maro (cu efect negativ);
- cheltuieli mixte;
- cheltuieli neutre;
- cheltuieli neetichetate (când impactul este necunoscut).
Evaluarea se realizează după șase obiective europene: reducerea schimbărilor climatice, adaptarea, protecția resurselor de apă, economia circulară, reducerea poluării și protejarea biodiversității.
Implementarea procesului
Sistemul va fi aplicat inițial într-o fază pilot, iar ministerele vor transmite propuneri de etichetare Ministerului de Finanțe. Un comitet interministerial va coordona activitatea, iar rezultatele vor fi publicate în rapoarte oficiale. Reglementarea există prin Ordonanța de urgență nr. 75/2024 și Hotărârea de Guvern nr. 1074/2024.
Context și perspective
Bugetarea verde este o condiție pentru accesarea fondurilor europene din PNRR, UE solicitând ca investițiile publice să respecte principiul „a nu prejudicia în mod semnificativ” mediul. Ministerul de Finanțe subliniază că, deși procesul crește transparența modului de cheltuire a banilor publici, există riscul ca acesta să devină un exercițiu birocratic fără efecte majore asupra priorităților bugetare.
Raportul a menționat că „toate cele 624 de măsuri au primit aviz favorabil”, indicând fie alinierea politicilor cu obiectivele climatice, fie o metodologie încă permisivă în faza pilot. În alte state UE, primele etape de bugetare verde au relevat cheltuieli cu impact negativ asupra mediului.
Bugetarea verde va permite, pe termen lung, urmărirea investițiilor din perspectiva protecției mediului, iar autoritățile vor monitoriza în continuare modul în care aceasta influențează deciziile financiare publice.
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „www.mediafax.ro”
