Economia României înregistrează recesiune tehnică în ultimul trimestru al anului 2025, conform INS
INS confirmă contracția economică în T4 2025
Institutul Național de Statistică (INS) a anunțat vineri o scădere a Produsului Intern Brut (PIB) cu 1,9% în al patrulea trimestru al anului 2025 față de trimestrul anterior. Aceasta urmează unui recul economic și în trimestrul precedent, ceea ce definește tehnic intrarea României într-o recesiune tehnică, adică două trimestre consecutive de scădere a PIB-ului real. Totuși, pe ansamblul anului, România a înregistrat o creștere modestă de 0,6%.
Revizuirea datelor INS indică, de asemenea, ajustări ale creșterii economice din primele trei trimestre ale lui 2025: primul trimestru a fost revizuit de la 100,1% la 99,4%, al doilea de la 101,1% la 101,0%, iar al treilea de la 99,8% la 99,9%, toate comparativ cu trimestrul precedent.
Reacții politice după anunțul INS
Premierul Ilie Bolojan a calificat recesiunea ca fiind „un cost necesar pentru a construi o economie mai solidă și mai competitivă” și a subliniat faptul că „nu traversăm o criză”. Acesta a explicat că „nu mai putem consuma decât ce ne putem permite” și a menționat importanța absorbției fondurilor europene din PNRR pentru anul 2026.
În schimb, președintele PSD Sorin Grindeanu l-a criticat pe premier, afirmând că acesta este „încăpățânat și obsedat” de propria imagine și consideră că „o guvernare dacă nu este pentru oameni, atunci nu va mai fi deloc”.
Impactul și contextul economic
Conform datelor, aceasta reprezintă a cincea recesiune tehnică în România în ultimii 15 ani. Deși economia generală este în scădere, unele sectoare, precum comerțul și industria, au raportat performanțe mai echilibrate la finalul anului 2025. Alte sectoare, cum sunt construcțiile, transporturile, IT-ul și agricultura, au o perspectivă mai precaută sau pesimistă.
Indicele CONFIDEX, care măsoară încrederea în economie, a scăzut de la 51,3 la 47,2, reflectând o percepție mai prudentă a mediului de afaceri. Principalele temeri vizează scăderea comenzilor și prudența în investiții. Managerii și antreprenorii români manifestă o rezervă generală față de perspectivele economice pe termen scurt, semnalând totodată o nevoie crescută de stabilitate legislativă și fiscală.
Datele INS și reacțiile publice configurează un tablou economic marcat de incertitudini, cu impact sectorial variabil și o atitudine precaută din partea mediului de afaceri.
