România, lider european în decuplarea creșterii economice de emisiile de gaze cu efect de seră
România a înregistrat progrese semnificative în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, concomitent cu creșterea economică, situându-se pe poziții fruntașe în Europa. Cu o diminuare a emisiilor de 75% față de perioada comunistă, țara dezvoltă proiecte majore în domeniul energiilor regenerabile, în ciuda impactului social generat de tranziția energetică, conform unei analize publicate de The Guardian.
Moștenirea industrială și tranziția energetică
În perioada comunistă, economia României era puternic industrializată și bazată pe combustibili fosili precum lignitul și petrolul greu, ceea ce a condus la o poluare ridicată. După 1990, odată cu prăbușirea regimului, au fost închise fabrici și mine, iar producția energetică a scăzut.
Potrivit Ioanei-Maria Petrescu, fost ministru de finanțe: „Primă scădere a emisiilor României a fost un moment istoric, nu o decarbonizare activă, condusă de politici. Dar, din fericire, acest proces a continuat, deoarece România a aderat la UE.” Uniunea Europeană a impus standarde stricte privind emisiile, a închis unitățile neprofitabile și a introdus sistemul european de comercializare a emisiilor, susținând modernizarea sectorului energetic românesc prin diverse fonduri.
Transformările includ dezvoltarea parcurilor eoliene – cum este cea de lângă Marea Neagră, fermelor solare precum cea de lângă București, extinderea rețelei de panouri solare pe clădirile rezidențiale și prelungirea duratei de viață a centralei nucleare de la Cernavodă cu 30 de ani.
Provocări și perspective actuale
Deși România a redus intensitatea emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu 88% între 1990 și 2023, tranziția a produs dificultăți sociale. Petrescu a notat că „tranziția a fost brutală pentru mulți oameni” iar organizația sa sprijină comunitățile dependente de combustibili fosili.
Recent, guvernul a amânat închiderea a cinci centrale pe cărbune pentru a preveni crize energetice, în contextul unor generalizate incertitudini economice și sociale. Totodată, extinderea centralelor pe gaz cu 2,15 GW ridică întrebări privind viabilitatea economică pe termen lung, iar ONG-urile avertizează că investițiile în combustibili fosili pot duce la necesitatea unor noi tranziții ulterioare.
Un raport al Energy and Climate Intelligence Unit (ECIU) evidențiază că doar 11 din 36 de țări dezvoltate au reușit să decupleze complet creșterea economiei de nivelul emisiilor în 2023, ceea ce face ca parcursul României să fie deosebit.
Impactul asupra societății și atitudinea publică
Un sondaj Eurobarometru indică faptul că în România preocuparea publică pentru schimbările climatice este redusă, cu un procent dublu al celor care nu consideră fenomenul o problemă gravă față de media europeană. Conform Ioanei-Maria Petrescu, „Oamenii își amintesc ce s-a întâmplat acum 30 de ani și se tem să nu fie victime ale unei alte tranziții,” explicând astfel reticența față de obiectivul neutralității climatice până în 2050.
Performanța ecologică a României în context european
Cu emisii medii de aproximativ 3 tone de CO2 per capita, România se află pe locul doi în Europa la acest capitol, după Suedia, ambele țări având suprafețe mari de păduri care absorb carbon.
Mihnea Cătuti, director executiv al Energy Policy Group, subliniază că „România a fost o țară producătoare de petrol și gaze timp de un secol înainte de a reuși să-și decupleze emisiile”. El precizează că nivelul dezvoltării economice influențează intensitatea consumului de energie, chiar dacă tehnologiile ecologice devin tot mai disponibile.
În ansamblu, România continuă să implementeze strategii energetice mixte, combinând sursele regenerabile cu investițiile în gazul natural. Rămâne de văzut dacă acest model va menține trendul de decuplare a emisiilor și creșterea economică pe termen mediu și lung.
