Criminalele în serie din România comunistă și postdecembristă: cazuri uitate ale „Micuței” și „asistentei Rodica”
Crime și tăcere în România lui Ceaușescu
În perioada comunistă, oficial nu existau omoruri sau criminali în serie, iar infracțiunile violente erau ținute strict la secret de autorități. Totuși, în anii ’70 și ’80, în România au acționat criminali cunoscuți, precum Ion Rîmaru sau Romulus Vereș, iar cifrele oficiale menționau sute de omoruri anual, de exemplu 534 în 1980. Printre aceștia a fost și o femeie criminală în serie, Elena Ștefan, cunoscută sub porecla „Micuța”.
„Micuța” – două crime prin strangulare în București
În vara anului 1979, „Micuța” și-a ucis bătrâna gazdă, Zsuszana T., în vârstă de 84 de ani, prin strangulare, după care a comis o crimă similară asupra concubinului ei, Cezar C., de 66 de ani. Cadavrul bărbatului a fost ascuns într-o barcă pneumatică, iar ea a dispărut pentru o vreme. Descoperirea și arestarea sa au avut loc de abia câteva zile după uciderea bătrânei, în iunie 1979. Nu se cunoaște pedeapsa aplicată, deși atunci exista încă pedeapsa cu moartea în România.
„Asistenta Rodica” – crime și înșelăciuni în Bucureștiul post-revoluționar
După un deceniu, în București a apărut o altă criminală în serie, Rada Pătrașcu, alias „asistenta Rodica”. Aceasta se prezenta drept asistentă medicală și viza persoane în vârstă, pe care le înșela, le convingea să-i lase averea prin testament și apoi le omora. Printre victime se numără:
- Zamfira C., tentativă de omor în 1990, când bătrâna a fost adormită cu o soluție.
- Maria Burcescu, fostă profesoară de franceză, găsită spânzurată în 1991, iar „biletul de adio” a fost scris de altcineva.
- Iosif Șerban, ucis în 1992 prin intoxicație cu insecticid și sedativ, sub aparenta sinucidere.
Rada a fost arestată în octombrie 1991 și din nou în 1994, fiind condamnată în 1998 la 18 ani de închisoare, pedeapsă majorată ulterior la 25 de ani. Expertiza psihiatrică a relevat un discernământ diminuat, iar în detenție a avut comportament oscilant și a fost sancționată de mai multe ori.
Urmări ale anchetei și context penitenciar
Anchetele au scos la iveală metodele înșelătoriei și violenței aplicate de Rada Pătrașcu, dar și dificultățile sistemului de justiție și sănătate penală din acea perioadă. Neconcordanțele din expertize și modul în care a fost eliberată provizoriu au permis continuarea infracțiunilor sale.
Criminalele în serie „Micuța” și „asistenta Rodica” reprezintă cazuri semnificative și relativ puțin mediatizate ale istoriei judiciare românești, reflectând atât limitele mecanismelor de controle ale regimului comunist, cât și problemele de după 1989 în gestionarea infracționalității violente în rândul persoanelor vulnerabile.
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „www.libertatea.ro”
