Franța, Olanda și Spania restricționează accesul copiilor la rețelele sociale, urmând exemplul Australiei
Începând cu decembrie 2025, o serie de țări europene și nu numai au început să implementeze interdicții privind accesul copiilor sub o anumită vârstă la rețelele sociale, punând un accent crescut pe protecția minorilor în mediul digital.
Franța: limitele vârstei și extinderea restricțiilor
Franța a adoptat în ianuarie 2026 o lege care impune interzicerea accesului la rețele sociale copiilor sub 15 ani, extinzând, totodată, interdicția folosirii telefoanelor mobile în instituțiile educaționale până la nivelul facultăților. Legea se diferențiază de cea australiană, care stabilește limita la 16 ani.
Argumentele profesorului Jonathan Haidt
Profesorul Jonathan Haidt, susținător al măsurilor, explică: „În cele două conversații pe care le-am avut cu președintele Emmanuel Macron, am înțeles de ce 15 ani este o vârstă importantă din punct de vedere cultural în Franța”. Totodată, el recomandă ca țările care pot adopta limita de 16 ani să o facă pentru o protecție suplimentară.
Alte țări care au aderat la această mișcare
După Franța, Spania, Indonezia și Olanda au anunțat măsuri similare. Spania și Indonezia și-au propus implementarea restricțiilor în 2026, în timp ce Olanda a lansat un apel către UE pentru o reglementare unitară privind interzicerea accesului minorilor sub 15 ani la rețelele sociale.
Poziția Comisiei Europene
Comisarul european de origine română, Roxana Mânzatu, a declarat pentru Edupedu că instituțiile europene susțin „o decizie unitară” în ceea ce privește accesul minorilor la rețelele sociale, evitând astfel disparitatea reglementărilor între statele membre.
Motivația restricțiilor și percepția publică
Popularitatea acestei mișcări se datorează, pe de o parte, acumulării dovezilor științifice privind impactul negativ al rețelelor sociale asupra sănătății mintale a tinerilor, iar pe de altă parte, conștientizării crescânde a adolescenților cu privire la aceste efecte. Profesorul Haidt subliniază că „aproape jumătate dintre tineri și-ar dori ca rețelele sociale să nu fi fost inventate niciodată”, evidențiind gradul de adicție care împiedică renunțarea la acestea.
Efectele chimice și impactul asupra creierului
Directorul științific al Asociației Americane a Psihologilor, Mitch Prinstein, afirmă că activitatea pe rețelele sociale este corelată cu eliberarea unor substanțe chimice precum dopamina și oxitocina, similare cu cele implicate în adicții, ceea ce accentuează dependența utilizatorilor tineri.
Contextul actual și implicațiile pentru România
Fenomenul a atins și România, unde platforma TikTok înregistrează 9,1 milioane de utilizatori activi lunar, fiind una dintre țările europene cu cel mai ridicat consum proporțional de rețele sociale, conform datelor publice ale companiei. Organizația Mondială a Sănătății indică o medie de șase ore petrecute zilnic pe telefonul mobil de către tinerii români.
Reprezentanta OMS pentru Europa, Azzopardi-Muscat, susține că „tinerii trebuie să domine rețelele sociale și să nu lase rețelele sociale să îi domine”, evidențiind nevoia de strategii eficiente în fața dependenței digitale.
Noile reglementări europene privind accesul minorilor la rețelele sociale se află într-un proces de consolidare, iar dezbaterile pe această temă continuă la nivel internațional. Măsurile adoptate reflectă o preocupare crescută pentru sănătatea mintală a tinerilor și pentru impactul tehnologiei asupra dezvoltării lor.
