Criza energetică din România: avertismente din partea fostului președinte Traian Băsescu și măsuri guvernamentale
Situația critică din sistemul energetic
Fostul președinte al României, Traian Băsescu, a declarat vineri, la postul de televiziune B1 TV, că situația din sistemul energetic este una „îngrijorătoare”. Afirmațiile sale au fost făcute pe fondul scăderii debitelor Dunării și a riscurilor asupra funcționării reactoarelor nucleare de la Centrala Nucleară Cernavodă. În acest context, Băsescu a afirmat că primarul Nicușor Dan ar trebui să declare stare de urgență.
Întrebat despre gestionarea situației, fostul președinte a subliniat necesitatea ca autoritățile să își exprime un punct de vedere clar, menționând: „Măcar acum, cu criza energetică, poate are un punct de vedere, dar poate, cred că va trebui să declare stare de urgență. Vă dați seama că noi ne jucăm cu un reactor nuclear acum, care este în risc de a rămâne fără apă de răcire. Nu-i puțin lucru”.
De asemenea, Băsescu a explicat că în cazul în care reactorul ar rămâne fără apă de răcire, acesta va fi scos din funcțiune, pentru a evita orice incident: „Bun, nu-l lasă nimeni să se întâmple. Îl scoate din funcțiune. Nu-l lasă nimeni”.
Fostul șef al statului a criticat, totodată, managementul sectorului energetic din ultimii ani, afirmând că au fost „numai papițoi la energie”, referindu-se la miniștrii care „vorbesc frumos și n-au făcut nimic”.
Măsuri guvernamentale: stare de alertă în august
Premierul interimar, Ilie Bolojan, a anunțat, după ședința de Guvern de vineri, că România va institui stare de alertă pe fondul scăderii producției de energie electrică, cauzată de secetă și debitele scăzute ale râurilor, în special ale Dunării.
Bolojan a precizat că „avem o scădere la mai puțin de jumătate a debitelor normale pentru această perioadă” și că nivelul apei în zona centralei de la Cernavodă „a scăzut”, ceea ce a condus deja la oprirea unui grup energetic. El a adăugat că riscul ca al doilea grup să fie oprit este „destul de mare”.
Impactul acestei situații asupra producției naționale a fost detaliat de premier: „Asta ar însemna că vom pierde aproximativ 20% din producția de energie electrică la nivel național, o producție foarte importantă, pentru că este o producție în bandă, inclusiv în orele de seară, când consumul crește foarte mult”.
Bolojan a menționat și limitările în producția hidroenergetică, explicând că, în prezent, România trebuie să importe aproximativ 1.700 MW, iar oprirea celui de-al doilea grup de la Cernavodă ar crește necesarul de import la peste 2.500 MW, pentru a menține echilibrul în sistemul energetic.
Astfel, atât autoritățile, cât și experți și foști oficiali atenționează asupra dificultăților cu care se confruntă sectorul energetic românesc în această perioadă, pe fondul condițiilor hidro-meteorologice nefavorabile și al managementului din trecut.
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „www.mediafax.ro”
