Un studiu recent relevă creșterea riscului de consum de droguri în rândul adolescenților români, în special la tranziția dintre gimnaziu și liceu
Perioada de tranziție între gimnaziu și liceu, o etapă vulnerabilă
Conform unui studiu prezentat la Palatul Cotroceni, în cadrul mesei rotunde „Adicțiile la copii și adolescenți”, doi din zece adolescenți au declarat că li s-au oferit droguri în ultimul an, iar peste 70% cred că pot găsi ușor substanțe care dau dependență. Fereastra de risc maxim începe în momentul în care elevii trec de la clasa a VIII-a la clasa a IX-a, o perioadă încărcată de schimbări majore în viața lor. Sociologul Dan Petre a realizat un studiu în care au fost incluși aproape 1.900 de elevi din șase licee, iar psihologul Sorina Brif, participantă la dezbatere, subliniază rolul crucial pe care-l are mediul familial și emoțional în acest context.
„Copilul lasă în urmă un mediu cunoscut, un grup de prieteni consolidat, o ierarhie în care știa unde se află. Intră într-un loc nou unde totul e de demonstrat din nou: locul în grup, valoarea, curajul. … Ce au în comun? Copilul care nu se simte văzut acasă. Iar la 14-15 ani, nevoia de a fi văzut e aproape fizică.”
Date îngrijorătoare despre consum și stare mentală
Studiul indică faptul că 22% dintre elevi au fost ofertați cu substanțe ilegale în ultimul an, iar 14% au consumat deja astfel de produse. Mai mult, psihologul Brif atrage atenția că starea de singurătate și celelalte probleme emoționale sunt semne mai alarmante: 68% dintre elevi s-au simțit îngrijorați, 46% au dificultăți cu somnul, iar doar 31% se adresează unui specialist în sănătate pentru probleme serioase.
„Consilierii școlari sunt percepuți ca formali, pasivi, nesiguri, există chiar experiențe în care tinerii care și-au deschis sufletul s-au simțit trădați…”
Prevenția și abordările recomandate
Vlad Zaha, expert criminolog, consideră că prevenția trebuie să înceapă de la vârste mult mai mici, între 6 și 10 ani, prin dezvoltarea stimei de sine și a abilităților emoționale, nu prin prelegeri sau campanii tradiționale antidrog.
„Campaniile de tip > nu funcționează pentru că tratează consumul ca pe o problemă de informație, când de fapt e o problemă de conexiune.”
El avertizează și asupra riscurilor folosirii testimonialelor foștilor consumatori ca mijloc de prevenție, care pot avea efect contrar.
În ceea ce privește rolul familiei, psihologul Sorina Brif evidențiază importanța relațiilor emoționale sigure și a implicării constante în viața copiilor.
„Interzicând anturajul nu obții nimic — obții un adolescent care ascunde. Cercetarea a arătat că tinerii evită să ceară ajutor părinților tocmai de teama reacției.”
Concluzii din masa rotundă
Evenimentul de la Palatul Cotroceni a reunit decidenți politici, psihologi și experți pentru a diagnostica problema adicțiilor în rândul tinerilor. Manifestările privind implicarea societății civile și a instituțiilor statului au fost subliniate ca esențiale în construirea unui sistem integrat de prevenție, tratament și recuperare.
„Zona socială a statului și a societății civile trebuie să primeze în orice ține de adicții… să fie finanțate corespunzător și susținute inclusiv politic-instituțional.” – Vlad Zaha
Participanții au subliniat că soluțiile pleacă de la o comunicare deschisă, atenție sporită la starea emoțională a copiilor și implicare susținută a familiei și comunității.
Aceste date și propuneri vor fi analizate în continuare pentru a orienta politicile publice în scopul protejării adolescenților împotriva riscurilor generate de consumul de droguri și alte forme de adicție.
