Deficitul bugetar al României pentru 2025 este în jurul cifrei de 7,7% din PIB, sub estimarea inițială a guvernului de 8,4%, a anunțat marți ministrul Finanțelor Alexandru Nazare, într-o conferință de presă în care a prezentat stadiul și calendarul aprobării bugetului pe 2026.
„Deși în mod traditional România surprindea mai degrabă prin depășirea țintei de deficit cash, în acest an într-adevăr ținta de deficit cash este mai mică decât cea prognozată, este în jurul cifrei de 7,7% din PIB”, a anunțat marți ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.
Acesta a spus și că investițiile au crescut față de anul anterior, contrazicându-l astfel pe liderul PSD care a declarat tot marți că speră ca guvernul să nu se laude cu un deficit mai mic după tăierea investițiilor și creșterea de taxe și impozite.
Ce efecte pozitive va avea un deficit bugetar mai mic
Acesta a subliniat că deși execuția bugetară pe 2025 va fi finalizată și anunțată abia la sfârșitul acestei săptămâni, anul 2026 pornește de la o bază credibilă: deficitul cash înregistrat în 2025 este mai mic decât cel prognozat.
„Această surpriză sigur va avea un efect si in costul de finanțare pe care îl vom avea în acest an, care va fi mai scăzut și în același timp transmite și un semnal de credibilitate că ajustarea fiscal-bugetară pe care o aveam de făcut în 2026 este mult mai credibilă, în sensul în care plecăm de la o bază mai scăzută pentru că am performat în 2025”, a spus ministrul Finanțelor.
De ce a scăzut deficitul în opinia lui Nazare
Potrivit ministrului Finanțelor, „motivul pentru care deficitul bugetar este mai mic este că am câștigat încrederea Comisiei Europene”.
„Prin această încredere am reușit să renegociem PNRR-ul, am reașezat proiecte pe fonduri europene finanțate prin loan-uri și granturi pentru 10 ministere, am negociat mutarea unor proiecte din PNRR în Coeziune și totalitatea acestor măsuri luate în momentul când au fost puse în operă și executate la finalul anului 2025 au creat efecte importante. Cea mai mare parte din această economie față de țintă provine din renegocierea PNRR care nu ar fi fost posibilă în cazul în care nu câștigam încrederea Comisiei Europene prin adoptarea măsurilor în pachetul 1 și pachetul 2”, a spus ministrul de Finanțe.
Potrivit acestuia, un efect al creșterii încrederii a fost și capacitatea României de negociere mai mare pentru renegocierea PNRR.
Ministrul a admis și că „această economie provine și din alte economii, venituri în plus în economie, care s-au acumulat pe lângă sumele obținute din reașezarea sumelor europene”.
La insistențele jurnaliștilor de a explica mai clar cum s-a obținut un deficit mai mic, Nazare a reluat importanța fondurilor europene renegociate prin PNRR.
„Este vorba de o ajustare de 0,7% din PIB față de deficitul prognozat de 8,4%. Vorbesc de deficit cash, pentru că la sfârșitul acestei luni și până în aprilie vom evalua și care e deficitul ESA, evaluat de Comisia Europeană. În acest deficit, din 0,7%, partea preponderentă revine reașezării fondurilor europene în urma renegocierii PNRR, dar bineînțeles mai sunt și alte capitole de cheltuieli de unde s-au operat economii. Aici e vorba de creșterea veniturilor, niște economii la capitolul dobânzi și alte economii făcute de ministere în cursul lunii decembrie”, a spus ministrul.
Nazare îl contrazice pe Grindeanu: Rezultatul de la final de an ne arată contrariul
Ministrul Finanțelor s-a referit în conferință și la „foarte multe observații și comentarii privind modul în care gestionam investițiile în ultimele 6 luni, în sensul că investițiile scad sau că sunt tăiate ori blocate”.
„Rezultatul de la final de an ne arată contrariul. Ne arată că investițiile au crescut cu aproximativ 15%. Investițiile pentru 2025 au fost de 137 de miliarde de lei, net superioare celor 119 miliarde lei în 2024, ceea ce semnalează faptul că am reușit să accelerăm în 2025 și în special în semestrul doi din 2025”, a spus Alexandru Nazare.
Ministrul a spus că la nivelul Coaliției s-a agreat un calendar de aprobare a bugetului pe 2026, care ar trebui să se întâmple la mijlocul lunii februarie din acest an. Ținta de deficit este în jur de 6% pentru anul 2026.
Jurnaliștii l-au întrebat pe ministrul Finanțelor și dacă legea bugetului se face fără impactul privind pensiile magistraților, acolo unde România riscă să piardă câteva sute de milioane de euro, și dacă Guvernul ia în calcul noi măsuri pentru a crește veniturile bugetare.
„Nu luăm în calcul nicio ipoteză a creșterii cotei standard de TVA pentru bugetul anului 2026. Nu luăm în calcul ipoteza creșterii TVA la HoReCa (n.a. hoteluri, restaurante și cafenele) și nu putem lua în calcul pentru buget măsuri care nu sunt în vigoare. În momentul când vor fi în vigoare le vom lua în calcul”, a răspuns Nazare.
Sorin Grindeanu: „Mă aștept ca nimeni din Guvern să nu se laude cu un deficit mai mic”
Sorin Grindeanu a transmis marți că Executivul își va asuma răspunderea în fața Parlamentului și pentru un pachet de măsuri necesar „de reparație morală” și că nu se așteaptă ca reprezentanții Guvernului să se laude cu scăderea deficitului care „s-a făcut cu eforturile populației și firmelor”.
„Mă aștept ca nimeni din Guvern să nu se laude cu un eventual deficit pe 2025 mai mic decât cel asumat în fața Comisiei Europene! Nu te poți lăuda că ai tăiat de la investiții și ai crescut taxele și impozitele”, a spus liderul PSD într-un mesaj pe Facebook.
Șeful PSD a anunțat că liderii partidelor de la guvernare au decis în coaliție să adopte pachetul de măsuri propus de social-democrați pentru relansare economiei.
