12 organizații neguvernamentale avertizează asupra reducerii standardelor de integritate prin propunerea legislativă aflată în dezbaterea Parlamentului
Critici la adresa proiectului legii integrității
Un grup format din 12 organizații neguvernamentale active în domeniul statului de drept au transmis un avertisment privind proiectul legislativ privind integritatea, aflat în dezbaterea Parlamentului în sesiunea extraordinară. ONG-urile susțin că propunerea reduce standardele existente și contravine angajamentelor internaționale ale României, afectând astfel mecanismele de prevenire a corupției la nivel instituțional.
Fostul ministru al Justiției, Radu Marinescu, a semnalat în emisiunea OFF The Record, pe Mediafax, că textul final al legii a suferit modificări după retragerea PSD din coaliția guvernamentală, în condițiile în care inițial proiectul fusese elaborat de Ministerul Justiției.
Principalele modificări contestate
Eliminarea declarației publice de interese financiare
Ministerul Justiției propunea un mecanism distinct pentru declarațiile financiare cu grad sporit de transparență, gestionat de Agenția Națională de Integritate (ANI) prin platforma e-DAI. Varianta parlamentară elimină această declarație publică, păstrând toate declarațiile în regim confidențial timp de șapte ani. ONG-urile arată că această măsură contravine hotărârii Curții Constituționale a României (CCR) nr. 297/2025 și standardelor GRECO, reducând posibilitățile de monitorizare civică.
Reducerea transparenței în domeniul electoral
Deși candidații la alegeri trebuie să depună declarații, acestea devin confidențiale, iar cetățenii nu vor mai putea verifica informații importante despre sursele lor financiare sau participarea în societăți comerciale, aspecte cu impact asupra integrității procesului electoral.
Alte aspecte problematice ale proiectului
- Lipsa unei declarații privind bunurile soților, fără implementarea unor mecanisme compensatorii pentru evitarea transferului formal al averii.
- Abrogarea obligației de a depune declarații de avere la începutul și finalul mandatului, cu praguri de modificare care îi pot exonera pe funcționari de această responsabilitate.
- Limitarea posibilității cetățenilor și ONG-urilor de a depune sesizări fără „fapte concrete” imediat verificabile.
- Modificarea criteriilor de anulare a actelor organelor colegiale care săfure conflict de interese.
- Posibilitatea diminuării sau chiar eliminării interdicției de trei ani pentru funcții publice în caz de conflicte de interese.
- Restrângerea capacității de supraveghere a Agenției Naționale de Integritate de către Consiliul Național de Integritate, prin impunerea unor interdicții antrenând revocarea membrilor Consiliului.
Solicitările ONG-urilor către Parlament
Organizațiile semnatare solicită modificări substanțiale ale proiectului, printre care:
- Reintroducerea declarației publice de interese financiare și a declarației privind bunurile soțului/soției.
- Obligația depunerii declarațiilor de avere și interese la începutul și la finalul mandatului.
- Eliminarea prevederilor care nesancționează conflictele de interese ale organelor colegiale.
- Retragerea interdicțiilor neconstituționale impuse membrilor Consiliului Național de Integritate.
Printre semnatari se numără Asociația pentru Cooperare și Dezvoltare Durabilă, Expert Forum, Transparency International România, Asociația Pro Democrația și Centrul pentru Jurnalism Independent.
Astfel, proiectul aflat în dezbatere ridică semne de întrebare privind respectarea angajamentelor europene asumate de România și riscă să afecteze transparența și măsurile anticorupție consacrate la nivel legislativ.
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „www.mediafax.ro”
