18 aprilie – Ziua Internațională a Monumentelor și Siturilor, 2026: Tema „Răspuns de urgență pentru Patrimoniul viu în contexte de conflicte și dezastre”
Semnificația Zilei Internaționale a Monumentelor și Siturilor
Ziua Internațională a Monumentelor și Siturilor este marcată anual pe 18 aprilie, oferind un prilej pentru profesioniști și pasionați de patrimoniu să evidențieze importanța protejării monumentelor și siturilor de valoare culturală. La nivel global, această zi este susținută de organizații precum ICOMOS (International Council on Monuments and Sites), care promovează responsabilitatea comună a societății în conservarea patrimoniului.
Tema ediției din 2026: Patrimoniul Viu în pericol
În 2026, tema aleasă este „Răspuns de urgență pentru Patrimoniul viu în contexte de conflicte și dezastre”. Potrivit sursei oficiale ICOMOS, accentul cade pe conservarea și protejarea patrimoniului imaterial, din ce în ce mai expus riscurilor generate de conflicte și dezastre în contexte complexe. UNESCO definește „Patrimoniul Viu” ca fiind „tradițiile orale, artele spectacolului, practicile sociale, ritualurile și evenimentele festive, cunoștințele și practicile referitoare la natură și univers, precum și cunoștințele și abilitățile legate de meșteșug”.
Inițiative și măsuri în România
Ministerul Culturii din România subliniază că patrimoniul nu se limitează la clădiri sau situri, ci include și elemente vii, cum ar fi tradițiile și cunoștințele transmise de-a lungul generațiilor. Pentru a face față acestor provocări, răspunsul de urgență este încorporat într-un sistem extins de gestionare a riscurilor, ce include prevenirea, pregătirea, intervenția și recuperarea.
Pe 9 aprilie 2026, Ministerul Culturii, prin intermediul Institutului Național al Patrimoniului, împreună cu Departamentul pentru Situații de Urgență, au semnat un protocol de cooperare menit să dezvolte un mecanism comun de intervenție, aliniat la standardele Mecanismului European de Protecție Civilă.
Legislatie și coordonare instituțională
Ministerul Culturii sprijină această direcție prin procesul legislativ aflat în derulare. Astfel, legea-cadru a culturii și revizuirea cadrului legislativ privind patrimoniul cultural urmăresc să asigure acțiuni coordonate între instituții, societatea civilă și cetățeni, pentru o reacție rapidă și eficientă în protejarea patrimoniului.
Ministerul afirmă că „Patrimoniul cultural definește identitatea unei comunități, iar protejarea lui este o responsabilitate pe care o asumăm împreună.”
Astfel, România continuă să își întărească capacitatea de conservare a patrimoniului cultural, aliniindu-se la standardele internaționale promovate de ICOMOS și UNESCO.
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „www.radioconstanta.ro”
