Sondaj CURS: Românii urmăresc cu atenție tensiunile din coaliția de guvernare și susțin demisia premierului Ilie Bolojan
Starea de spirit a publicului față de criza politică
Potrivit unui nou sondaj realizat de Centrul de Sociologie Urbană și Regională (CURS), tensiunile din coaliția de guvernare sunt un subiect larg cunoscut în rândul populației. Conform datelor colectate, 81% dintre respondenți se declară informați cu privire la situația politică actuală, în timp ce doar 6% afirmă că nu știu despre ce este vorba. Un procentaj mic, de 3%, nu a oferit un răspuns în acest sens.
Această informare ridicată asupra conflictelor politice se reflectă și în opinia publică despre conducerea guvernamentală. Majoritatea sondajului indică că 58% dintre români consideră că premierul Ilie Bolojan ar trebui să demisioneze, în timp ce 40% se opun unei astfel de decizii, iar 2% nu și-au format o opinie.
Preferințe electorale actuale
În ipoteza unor alegeri parlamentare organizate în cursul săptămânii următoare, sondajul CURS arată o schimbare semnificativă în preferințele politice ale alegătorilor. Potrivit datelor, formațiunea AUR s-ar situa pe primul loc, cu 34% din voturi, urmată de PSD cu 23% și PNL cu 18%. Celelalte formațiuni menționate sunt USR – 10%, iar UDMR ar intra cu un procentaj limită de 5%.
Alte partide precum SOS România și PNRR-Piedone nu ar depăși pragul parlamentar, obținând fiecare câte 3%, în timp ce Partidul Oamenilor Tineri și categoria „Altul” se poziționează la 2% fiecare.
Metodologia sondajului
Studiul a fost efectuat pe un eșantion național reprezentativ, format din 1.098 persoane adulte, utilizând o metodologie probabilistică multistadială și stratificată. Colectarea datelor s-a făcut prin telefon (CATI) în perioada 28 aprilie – 1 mai 2026. Marja de eroare este estimată la ±3%, la un nivel de încredere de 95%. Rezultatele au fost, de asemenea, ponderate pe regiuni pentru a reflecta fidel structura populației.
Sondajul CURS relevă astfel o percepție clară a românilor asupra evoluției politice și preferințelor electorale, evidențiind o presiune publică semnificativă asupra liderilor politici, fără a oferi interpretări suplimentare.
