Scăderea prețului gazelor naturale nu se reflectă uniform în costul energiei electrice în UE
Evoluția prețurilor energiei electrice și gazelor în prima jumătate a anului 2026
Datele recente publicate de Eurostat arată o scădere semnificativă a prețurilor la gaze naturale în prima jumătate a anului 2026, însă prețurile energiei electrice au continuat să crească sau să se mențină la niveluri ridicate în multe state membre ale Uniunii Europene. Prețul mediu al energiei electrice pentru gospodării în UE a fost de 0,28 euro pe kWh, în ușoară scădere cu 2,2% față de a doua jumătate a anului 2025, în timp ce gazele naturale au scăzut cu 10,2%, ajungând la 0,11 euro pe kWh, cel mai scăzut nivel din 2022 încoace.
Diferențe majore între statele membre privind prețurile energiei electrice
În prima jumătate a anului 2026, prețurile energiei electrice pentru gospodării au crescut în 13 țări și au scăzut în 11. România a înregistrat cea mai mare creștere, cu +51,9% față de anul precedent, urmată de Irlanda (+19,8%) și Finlanda (+18,4%). În schimb, prețurile au scăzut cu 31,7% în Danemarca și cu 24,1% în Luxemburg.
În termeni absoluți, gospodăriile din Irlanda plăteau cea mai scumpă energie, la 0,39 euro pe kWh, urmate de Germania și Belgia (0,36 euro). Cele mai mici prețuri au fost înregistrate în Ungaria (0,11 euro) și Malta și Bulgaria (0,13 euro). Ajustarea prețurilor în funcție de puterea de cumpărare situează România, Polonia și Cehia printre țările cu cea mai mare povară relativă a costurilor energetice.
Piața gazelor naturale: scăderi și creșteri regionale
Pe piața gazelor naturale, 12 state membre au înregistrat scăderi de prețuri față de anul precedent, în timp ce în șapte acestea au crescut. Cele mai semnificative scăderi au fost în Bulgaria, Grecia și Spania, iar creșteri înregistrate în România, Croația și Slovacia. Cel mai mare preț nominal la gaze pentru gospodării s-a înregistrat în Suedia (0,22 euro/kWh), iar cel mai mic în Ungaria (0,03 euro/kWh).
Impactul măsurilor guvernamentale și mixul energetic
Retragerea treptată a măsurilor publice de sprijin, precum plafonările de preț și subvențiile introduse în timpul crizei energetice, a condus la o expunere mai mare a consumatorilor la fluctuațiile pieței. De exemplu, România și Polonia au eliminat plafonările în 2025, ceea ce a influențat facturile din prima jumătate a anului 2026.
Mixul energetic al fiecărei țări influențează de asemenea prețurile. Producția din surse regenerabile energie a reprezentat 44% din totalul UE în primul semestru din 2026, limitând impactul fluctuațiilor prețurilor gazelor. Potrivit estimărilor Agenției Europene de Mediu (EEA), energia regenerabilă a generat economii de aproximativ 29 de miliarde de euro în primele 16 săptămâni din 2026.
Contextul geopolitic și perspectivele pe termen scurt
Tensiunile geopolitice și incertitudinile pe piețele globale ale energiei au generat o situație fragilă. Conflictul din Orientul Mijlociu a majorat costurile importurilor de gaze cu 18–33 miliarde euro, conform Agenției pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare în Domeniul Energiei din UE (ACER). Rezervele europene de gaze la începutul sezonului rece erau sub media pe nouă ani, iar concurența pentru aprovizionare pe piața globală este în creștere.
Prețurile energiei electrice și gazelor naturale în Uniunea Europeană reflectă o realitate complexă, determinată de politica guvernamentală, mixul energetic, condițiile geopolitice și puterea de cumpărare a consumatorilor. Acești factori modelează costurile finale suportate de gospodării și companii pe continent.
