Traficul din București reaprinde dezbaterea privind dependența de mașina personală
Discuțiile legate de traficul din București și utilizarea mașinii personale au fost intensificate recent printr-un comentariu postat pe platforma Reddit. Capitala României se află frecvent în topul orașelor europene cu cele mai multe ore pierdute anual în ambuteiaje, cifra depășind 100 de ore pe șofer.
Critica utilizării mașinii personale
În postarea care a stârnit reacții, autorul a descris comoditatea mașinii personale drept „masochism și barosăneală”, subliniind că, deși transportul public din București este „funcțional de câțiva ani”, mulți locuitori aleg să petreacă zilnic între 2 și 3 ore în trafic. Comentariile evidențiază o mentalitate urbană în care „mai bine pierdem 100 de ore pe lună în mașină și ne plângem de trafic — deși noi suntem traficul”.
Utilizarea selectivă a mașinii
Discuția arată că unii participanți folosesc mașina personală doar ocazional — în weekenduri sau concedii — preferând mersul pe jos sau transportul în comun în restul timpului. Totuși, sunt și exemple ce indică o dependență excesivă, precum cazul unei persoane care „și când traversează ia mașina”.
Provocări în alegerea mijloacelor de transport
Mulți au semnalat că traficul nu este o problemă doar a șoferilor, ci și a organizării urbane: „parcări în loc de spații verzi și trotuare ocupate de mașini”. Unii navetiști apreciază că timpul petrecut cu mașina este mai scurt decât cel al călătoriilor cu metroul sau autobuzul, în condițiile în care schimbarea mijloacelor poate prelungi semnificativ durata deplasărilor.
Parcarea, un criteriu esențial
Criteriul principal pentru șoferi este disponibilitatea unui loc de parcare: „Primul gând este: am unde să parchez? Dacă nu, mașina stă acasă”. Introducerea parcărilor cu taxă este percepută ca o măsură utilă pentru fluidizarea traficului. Cu toate acestea, unii consideră că transportul public nu este suficient dezvoltat, mai ales în zonele neacoperite de metrou sau în intervalele orare aglomerate.
Problema navetiștilor și infrastructura limitată
Cei care vin din afara orașului subliniază lipsa parcărilor de tip park-and-ride la periferie, ceea ce îi determină să circule cu mașina până în centrul orașului. O parte dintre comentatori accentuează preocuparea pentru timpul petrecut cu familia și condițiile de confort, justificate prin „comoditate”.
Date privind motorizarea și impactul traficului
Potrivit Institutului Național de Statistică și datelor Eurostat, Bucureștiul înregistrează peste 650 de autoturisme la mia de locuitori, unul dintre cele mai ridicate rate din Uniunea Europeană. Rețeaua rutieră nu a fost extinsă proporțional cu creșterea parcului auto, ceea ce cauzează congestii severe, cu viteze medii sub 20 km/h în orele de vârf.
Traficul ridică probleme economice și de sănătate publică, fiind o sursă majoră de emisii de no₂ și particule fine PM2.5, frecvent peste limitele recomandate de Organizația Mondială a Sănătății. În comparație, orașe precum Viena sau Cluj-Napoca au o motorizare mai redusă și politici de mobilitate care favorizează transportul public.
Discuția privind traficul în București continuă să evidențieze tensiunea între dependența de mașină și necesitatea unei infrastructuri urbane mai eficiente pentru alternative sustenabile.
