Moțiunea de cenzură din România răstoarnă guvernul pro-european la doar 10 luni de la formare
Căderea guvernului Bolojan
Guvernul condus de prim-ministrul Ilie Bolojan, format dintr-o coaliție pro-europeană care unea Partidul Național Liberal (PNL), Uniunea Salvați România (USR), Uniunea Democratică a Maghiarilor din România (UDMR) și social-democrații, a fost răsturnat printr-o moțiune de cenzură adoptată marți, 5 mai. Moțiunea a fost inițiată de Partidul Social-Democrat (PSD) și de extrema dreaptă reprezentată de Alianța pentru Unitatea Românilor (AUR), fiind susținută de 281 de parlamentari, depășind astfel pragul de 233 necesar pentru demiterea guvernului.
Sprijinul moțiunii și implicațiile politice
Ziarul francez Le Monde notează că moțiunea a primit susținere nu doar din partea PSD și AUR, ci și a unor parlamentari neafiliați, reprezentanți ai minorităților naționale și membri ai altor formațiuni de extremă dreaptă. Consultantul politic Cristian Andrei a descris această acțiune ca fiind „un joc de putere”, prin care PSD încearcă să-și recâștige controlul asupra scenei politice, pierdut în cadrul fostei coaliții.
Această alianță a ridicat îngrijorări la nivel internațional, în special la Bruxelles, unde Partidul Popular European (PPE) și numeroase organizații neguvernamentale au criticat colaborarea PSD cu un partid extremist. În ciuda acestor reacții, PSD și-a exprimat intenția de a reveni la o coaliție pro-europeană, eventual fără prezența lui Bolojan.
Context economic și social
Moțiunea intitulată „STOP «Planului Bolojan» de distrugere a economiei, sărăcirea populației și vânzarea activelor statului” a criticat măsurile de austeritate menite să reducă deficitul public – cel mai mare din UE – care a scăzut de la 9,3% din PIB la 7,9% în 2025, dar în condițiile unei inflații ridicate, de 9,9% în martie. Reacțiile sociale sunt alimentate de creșterea TVA-ului și reducerile bugetare în sectoare precum educația și administrațiile locale.
Reverberații și perspective politice
De la retragerea PSD din guvern pe 23 aprilie, moneda națională s-a depreciat până la un minim istoric de 5,24 lei pe euro, iar întârzierea formării unui nou executiv riscă să agraveze situația economică și socială. România riscă, de asemenea, să piardă fonduri importante din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și din Fondul european de apărare SAFE, dacă reformele și contractele nu vor fi avansate în termenele stabilite.
Președintele Nicușor Dan a fost desemnat să desemneze un nou prim-ministru, însă negocierile sunt îngreunate de refuzul membrilor PNL de a colabora din nou cu PSD sau de a accepta un premier tehnocrat. Între timp, PSD explorează posibilitatea de a menține coaliția, eventual cu un lider PNL, dar fără un prim-ministru tehnocrat.
Declarații ale principalilor actori
Ilie Bolojan a calificat moțiunea ca „înșelătoare” și „cinică”, subliniind că a făcut „ceea ce era necesar” în condițiile dificile ale guvernării. Consultantul Cristian Andrei avertizează asupra riscului ca această colaborare cu extrema dreaptă să rupă „cordonul sanitar” în Parlament, iar pentru Nicușor Dan provocarea este să rămână „neutru și deasupra partidelor”.
Situația politică din România rămâne dinamică, iar formarea unui nou guvern constituie o provocare majoră, cu posibile consecințe semnificative asupra stabilității economice și sociale.
