Impactul închiderii Strâmtorii Ormuz asupra piețelor energetice globale și economiilor asiatice
Închiderea Strâmtorii Ormuz și consecințele imediate
Un comandant de rang înalt al Gardienilor Revoluției din Iran a anunțat închiderea Strâmtorii Ormuz și a avertizat că orice navă ce va încerca să tranziteze zona va fi atacată, conform presei iraniene de stat. Aceasta cale de navigație situată între Iran și Oman este crucială pentru comerțul global cu petrol, transitând aproximativ 13 milioane de barili pe zi în 2025, ceea ce reprezintă circa 31% din totalul fluxurilor maritime de țiței, potrivit firmei de consultanță energetică Kpler.
O închidere prelungită a acestei strâmtori ar putea duce la o majorare semnificativă a prețurilor petrolului, cu estimări care prevăd un baril ce ar putea depăși 100 de dolari. Totodată, exporturile globale de gaze naturale lichefiate (GNL) din Golf, în special cele din Qatar, sunt expuse riscului după atacurile cu drone iraniene asupra unor instalații industriale cheie din această țară.
Asia de Sud – zona cea mai afectată
Potrivit analiștilor CNBC, Asia de Sud va suporta cele mai directe perturbări, mai ales în aprovizionarea cu GNL. Pakistan și Bangladesh sunt vulnerabile din cauza capacității limitate de stocare și flexibilității scăzute, dar și India înregistrează o expunere majoră atât pe segmentul petrolului, cât și pe cel al gazelor. Go Katayama, analist Kpler, explică faptul că India se confruntă cu „un șoc dublu, fizic și financiar”, din cauza dependenței mari de importuri din Golf și a legăturii prețurilor GNL de cotațiile petrolului Brent.
China – expunere considerabilă cu rezerve strategice
Deși China este cel mai mare importator mondial de țiței, cu peste 80% din petrolul iranian achiziționat prin Strâmtoarea Ormuz, aceasta beneficiază de stocuri semnificative și surse alternative de aprovizionare. Până la sfârșitul lunii februarie, China deținea rezerve de 7,6 milioane de tone de GNL, care oferă acoperire pe termen scurt.Analistul Katayama susține că „China este expusă în mod semnificativ, dar este mai flexibilă”.
Japonia și Coreea de Sud – vulnerabilități energetice
Japonia și Coreea de Sud importă majoritatea petrolului din Orientul Mijlociu, respectiv 75% și 70%. Expunerea lor la GNL este mai redusă comparativ cu Asia de Sud, dar sunt totuși susceptibile la creșteri de prețuri. Conform platformei Convera, „economiile cu o dependență ridicată de importurile de energie, precum Japonia, Coreea de Sud și Taiwan, sunt mai expuse la șocuri de aprovizionare”. Rezervele de GNL din Japonia și Coreea de Sud acoperă între două și patru săptămâni de consum stabil.
Asia de Sud-Est – impact preponderent asupra costurilor
În această regiune, efectele se vor resimți în principal prin creșterea costurilor, mai degrabă decât printr-o penurie imediată. Experții atrag atenția asupra cumpărătorilor de GNL dependenți de piața spot, care vor suporta creșteri semnificative ale prețurilor. În particular, Thailanda este considerată extrem de vulnerabilă datorită ponderii mari a importurilor de petrol în PIB și a impactului imediat al scumpirii acestuia.
Închiderea Strâmtorii Ormuz generează un impact amplu și diferit pe piețele globale de energie, afectând în mod semnificativ principalele economii asiatice prin perturbarea aprovizionărilor cu petrol și gaze naturale. Rămâne de urmărit evoluția situației și reacțiile statelor implicate.
