Senatul va vota un proiect ce modifică atribuțiile Serviciului de Informații Externe în cercetarea penală a cadrelor militare
Contextul votului în Senat
Senatul României urmează să discute și să voteze, luni, un proiect de lege care modifică Legea de organizare și funcționare a Serviciului de Informații Externe (SIE). Proiectul prevede ca ofițerii SIE să poată fi desemnați să îndeplinească atribuții de cercetare penală, în calitate de organe de cercetare penală speciale, în dosarele ce vizează infracțiuni săvârșite de cadre militare încadrate în Serviciul de Informații Externe.
Inițiativa legislativă a fost inițiată de parlamentarii Felix Stroe (PSD), Virgil Alin Chirilă (PSD) și Alexandru Muraru (PNL) și a fost adoptată tacit de Camera Deputaților. Proiectul era pe ordinea de zi a Senatului și miercuri, dar nu a fost supus votului.
În timpul dezbaterilor, senatorii din AUR și-au exprimat opoziția, iar USR și UDMR au anunțat abținerea la vot, invocând motive legate de respectarea angajamentelor asumate de România și principiile democratice. PSD susține proiectul.
Ce prevede noua lege
Potrivit propunerii legislative, ofițerii SIE pot fi desemnați prin ordin al directorului Serviciului, cu avizul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, să desfășoare acțiuni de cercetare penală în dosarele în care sunt cercetate infracțiuni comise de cadre militare din SIE. Ofițerii delegați trebuie să fie licențiați în drept, fără sancțiuni disciplinare și fără a fi trimiși în judecată. Avizul poate fi retras în cazul încălcării atribuțiilor ori situațiilor disciplinare.
Poziția inițiatorului
Deputatul Alexandru Muraru, care este și președintele Comisiei parlamentare speciale pentru controlul activităţii SIE, a explicat că inițiativa „sub nicio formă nu extinde competențele SIE” și a apărut ca urmare a solicitărilor conducerii Serviciului. El a precizat că ofițerii „nu pot face arestări, nu pot face rețineri, nu pot face punere sub acuzare”, aceștia funcționând sub coordonarea unui procuror.
Muraru a mai spus că această modificare legislativă rezolvă o problemă procedurală apărută încă din 2014, când desemnarea ofițerilor SIE ca organe de cercetare penală speciale nu era reglementată prin lege, existând riscul ca anumite dosare să fie invalidate în instanță.
Critici din partea societății civile
Consiliul Economic și Social (CES) a dat un aviz nefavorabil proiectului, argumentând că atribuțiile extinse SIE „contravin arhitecturii constituționale și standardelor unui proces echitabil”. CES susține că „natura ierarhică” și „regimul de secretizare” ale SIE sunt incompatibile cu garanțiile drepturilor inculpatului și că există riscul afectării legalității probelor, ceea ce poate influența validitatea dosarelor penale.
De asemenea, CES atrage atenția asupra pericolului creării unui precedent prin atribuirea competențelor penale unui serviciu de informații, subliniind că „parchetele militare au fost înființate pentru a gestiona aceste cazuri”.
Alte puncte de vedere
Alexandru Muraru a considerat critica CES „exagerată” și a invocat faptul că atât CSAT, cât și Consiliul Legislativ au fost de acord cu proiectul de lege. Totodată, el a subliniat că legislația vizează doar cadre militare din SIE și nu persoane civile.
CSAT a punctat în raportul său că, potrivit jurisprudenței CEDO, serviciile de informații ar trebui să aibă competențe în combaterea criminalității doar dacă aceasta amenință securitatea națională.
Proiectul urmează să fie votat luni în Senat, iar decizia finală va stabili dacă această modificare legislativă intră în vigoare.
