Dezbaterea programului MLI în România: Impactul economic al finanțării SAFE în industria de apărare
SAFE: finanțare prin împrumuturi și provocările fiscale
Instrumentul Uniunii Europene Security Action for Europe (SAFE) oferă condiții de finanțare atractive pentru achizițiile comune de apărare, însă se bazează pe împrumuturi și nu pe granturi. Această caracteristică a influențat discuțiile politice din România, așa cum a subliniat liderul PSD, Sorin Grindeanu: „Acei bani vor fi dați înapoi de români, de toți românii. Și atunci e nevoie de o transparență mai mare.” El a atras atenția asupra lipsei de transparență privind utilizarea fondurilor, menționând: „Dacă pe aproximativ 4 miliarde de euro știm ce se întâmplă, pentru că se construiesc autostrăzile de la Pașcani la Siret și de la Pașcani la Ungheni, pentru celelalte 11–12 miliarde cam nu știm ce se întâmplă.” Grindeanu a subliniat și necesitatea ca investițiile să genereze beneficii în economia locală: „Eu vreau să văd că acei bani intră în economia românească, că se vor crea locuri de muncă, se vor dezvolta facilități, uzine.”
Valoarea economică locală și reglementările europene
Un aspect central în dezbaterea privind programul MLI este câți bani din contractele finanțate prin SAFE rămân efectiv în România. Președinta Comisiei pentru Apărare din Senat, Nicoleta Pauliuc, a afirmat: „Știm ce cumpărăm. Ceea ce nu știm este câți bani din aceste contracte rămân efectiv în România, nu ca promisiune, ci ca angajament contractual măsurabil.” Ea a ridicat problema cuantificării impactului economic: „Din fiecare euro contractat, câți cenți ajung într-o fabrică românească, la un inginer român, la un furnizor român?”
Regula SAFE impune ca minimum 65% din valoarea contractelor să fie produsă în Uniunea Europeană, însă aceasta nu garantează participarea industriei din țările mai puțin dezvoltate industrial, precum România. Pauliuc a evidențiat că această regulă avantajează companiile deja integrate în ecosistemul industrial european, precum Rheinmetall, Airbus sau Leonardo, iar implicarea României va depinde în mare măsură de strategia sa de negociere.
Impactul fiscal și rolul negocierilor
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a legat stabilitatea financiară de securitatea militară, afirmând: „Nu există stabilitate financiară sau securitate fără securitate militară națională, regională și europeană.” El a evidențiat că întoarcerea fondurilor în economie, sub forma contractelor industriale interne, poate atenua impactul fiscal al împrumuturilor SAFE. În caz contrar, România ar putea înregistra o datoria publică mai mare fără o extindere semnificativă a bazei industriale.
Fostul ministru al Apărării, Ioan Mircea Pașcu, a recomandat abordarea achizițiilor prin „negocieri patriotice”, evitând atitudini considerate „de tip vasal.” De asemenea, secretarul general al Guvernului, Radu Ștefan Oprea, a precizat că regulile SAFE „nu interzic cooperarea industrială sau transferul de tehnologie” și că succesul depinde de modul în care statele membre „negociază contractele.”
MLI: între reconstrucția industrială și capabilitatea militară
Programul MLI este perceput ca o alegere strategică, nu doar o achiziție militară. Există propuneri pentru localizări industriale de până la 80%, ceea ce ar putea genera mii de locuri de muncă specializate și integrarea companiilor românești în lanțurile europene de aprovizionare. Alternativ, România ar putea îndeplini cerințele privind producția europeană dar fără ca valorificarea industrială să rămână pe plan local, obținând capabilitatea militară necesară, dar fără o dezvoltare accentuată a industriei românești de apărare.
Astfel, deciziile strategice privind programul MLI vor influența pe termen lung atât securitatea națională, cât și structura economică a industriei de apărare din România.
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „www.mediafax.ro”
