Consiliul Fiscal avertizează asupra necesității reformării urgente a sistemului de pensii din România
Numărul pensionarilor crește semnificativ, iar sustenabilitatea sistemului actual de pensii este pusă sub semnul întrebării. În acest context, Consiliul Fiscal recomandă eliminarea pensionării anticipate, creșterea vârstei de pensionare și sporirea participării la piața muncii.
Situația actuală a sistemului de pensii
Potrivit datelor transmise de INS, în România există aproximativ 4.927.000 de pensionari, raportat la circa 5 angajați la 4 pensionari. În următorii cinci ani, se estimează că vor ieși la pensie un milion de noi pensionari, în special membri ai generației „decrețeilor”, ceea ce va conduce la un echilibru între numărul pensionarilor și al angajaților. Studiile indică faptul că până în 2025 cele două categorii vor fi aproape egale.
Recomandările Consiliului Fiscal
În raportul său, Consiliul Fiscal subliniază că pensiile trebuie indexate anual cu inflația și cu o parte din creșterea salariului mediu. Astfel, la 1 ianuarie 2027, pensiile ar urma să crească cu aproximativ 12%, ceea ce implică un impact bugetar de circa 3,4 miliarde de euro pentru întregul an.
În aceeași analiză se menționează:
„Ageing Report arată că mai mult de jumătate din statele membre ale UE vor înregistra creșteri ale cheltuielilor publice cu pensiile până în 2070, cu o medie de +0,4% din PIB la nivelul UE27. Pentru România, raportul indică o perspectivă nefavorabilă pe termen scurt și mediu (creștere de 1,9% din PIB pe orizontul 2022-2030), presiunile pe bugetul asigurărilor sociale atenuându-se ulterior. Această dinamică este amplificată de un grad redus de participare la piața forței de muncă, România înregistrând o rată de 67%, una dintre cele mai scăzute din UE”.
Măsuri propuse pentru redresare
Consiliul Fiscal a identificat trei măsuri esențiale pentru asigurarea sustenabilității sistemului public de pensii:
- Creșterea gradului de participare a persoanelor aptă de muncă pe piața forței de muncă;
- Ajustarea graduală a vârstei de pensionare în concordanță cu evoluția speranței de viață;
- Eliminarea excepțiilor de la vârsta standard de pensionare, care reduc baza contributivă și generează inechități.
Implementarea măsurilor și practici europene
Ministerul Muncii a început să ofere subvenții firmelor pentru angajarea tinerilor ca parte a eforturilor de creștere a forței de muncă active. De asemenea, alte state europene, precum Danemarca, au adoptat sisteme flexibile de ajustare a vârstei de pensionare în funcție de speranța de viață, prevăzând o creștere a acesteia până la 70 de ani până în 2040.
Pentru România, se ia în calcul eliminarea pensionării anticipate, măsură deja demarată de la categoriile magistraților și urmând să fie extinsă și la militari și polițiști, conform declarațiilor premierului.
Perspectivele pe termen apropiat
Modificările recomandate urmează să fie aplicate gradual, urmând ca în următorii doi-trei ani să se implementeze măsurile necesare pentru a preveni dezechilibrele financiare ale sistemului de pensii. Timpul este evaluat ca fiind un factor critic în procesul reformei.
