Strategia Națională privind Imigrația 2026-2030 pune în evidență creșterea accelerată a numărului de cetățeni străini în România și provocările instituționale generate de acest fenomen. Documentul propune măsuri pentru gestionarea fluxurilor migratorii, dar evidențiază și limitările actuale ale sistemului.
Creșterea numărului de rezidenți străini în România
La sfârșitul anului 2024, Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI) gestiona șederea legală a 238.097 de cetățeni străini, reprezentând o creștere de 74,5% față de 2020. Acest avans rapid a depășit capacitatea instituțională de reglementare și control, având în vedere că numărul angajaților IGI, sub 1.800 de persoane, nu a crescut proporțional.
Un element central al creșterii este determinat de decizia politică care a majorat progresiv contingentul de lucrători străini admiși anual: de la 5.500 în 2014 la 100.000 în perioada 2022-2025. În 2024, au fost înregistrate 132.347 cereri de aviz de angajare, însă au fost emise doar 105.988 — aproximativ 80% din totalul solicitărilor.
Principalele țări de origine ale lucrătorilor sunt Nepal, Sri Lanka, Turcia, Moldova și India, iar doi din trei rezidenți străini locuiesc în București, Ilfov, Constanța, Timiș și Cluj, conform unui studiu al Consiliului Economic și Social (CES).
Migrația mascată și provocările controlului
Strategia definește fenomenul de „migrație mascată” ca intrarea legală în scop de angajare, urmată de nerespectarea condițiilor inițiale, cu trecerea la ședere ilegală sau solicitări de azil ulterior. Documentul afirmă: „peste jumătate din totalul depistărilor cu ședere ilegală înregistrate în anul 2024 a fost reprezentat de persoanele pentru care fusese emis un aviz de angajare în perioada 2020-2024”. Totodată, 30,4% din cererile de azil din același an au fost depuse de străini cu aviz de muncă valabil.
Pentru a aborda această problemă, strategia propune digitalizarea fluxurilor de emitere a avizelor de muncă, campanii de informare pentru angajatori și consolidarea capacităților de control al legalității șederii.
Azilul în scădere și reconfigurarea presiunii migratorii
Numărul cererilor de azil a scăzut cu 75,7% de la 12.368 în 2022 la 2.467 în 2024. Reducerea se datorează, în mare măsură, adoptării protecției temporare pentru refugiații ucraineni, care au primit peste 162.000 permise de ședere. Rata de aprobare a cererilor de azil a crescut la 37,47% în 2024.
Strategia recomandă descentralizarea programelor de integrare și accesul la educație pentru minorii imigranți, dar nu abordează aspecte concrete legate de capacitatea infrastructurii sociale și educaționale de a absorbi aceste fluxuri.
Limitările strategiei și perspectivele instituționale
Documentul recunoaște explicit că „capacitățile şi capabilitățile” IGI sunt „subdimensionate,” însă sectiunea privind impactul financiar este lipsită de detalii. Nu sunt oferite estimări bugetare sau analize privind costurile sociale și umane ale integrării.
De asemenea, strategia nu discută nici un plafon optim pentru numărul avizelor de angajare și nu explică motivele pentru care returnarea străinilor cu ședere ilegală are o rată de succes redusă (48,6% în 2024).
Strategia Națională privind Imigrația 2026-2030 oferă o imagine detaliată a situației migratorii pe termen mediu în România, evidențiind atât creșterea numerică a migranților, cât și necesitatea unor măsuri complexe și o consolidare instituțională adecvată.
Surse: Strategia Națională privind Imigrația 2026-2030 și Nota de Fundamentare, Ministerul Afacerilor Interne – Inspectoratul General pentru Imigrări.
