Brașovul, „Orașul Stalin”: o perioadă controversată a istoriei locale
Redenumirea Brașovului în „Orașul Stalin”
În august 1950, orașul Brașov a fost redenumit „Orașul Stalin”, în contextul influenței sovietice asupra României și al regimului comunist. Decizia oficială era prezentată ca o dorință a muncitorilor brașoveni, însă făcea parte dintr-un fenomen mai larg, în care nu mai puțin de 14 orașe din Europa și-au schimbat numele în onoarea liderului sovietic Iosif Stalin.
Conform relatărilor, inițial se luase în considerare redenumirea orașului Sibiu, însă varianta nu a fost aprobată de autorități, iar „onoarea” a revenit Brașovului. Pentru a crea impresia unei inițiative populare, presa locală – în special ziarul Drum nou – a publicat o cerere atribuită muncitorilor brașoveni pe data de 19 august 1950. La 22 august, decretul oficial a fost emis, iar pe 25 august, aceeași publicație relata „salutul călduros” al conducerii statului pentru noua denumire.
Simbolul schimbării s-a materializat vizual prin inscripționarea pe Muntele Tâmpa, cu ajutorul brazilor, a numelui „Stalin”, plasând astfel denumirea peste oraș.
Viața cotidiană în „Orașul Stalin”
La mijlocul anilor 1950, Brașovul era un important centru industrial, însă viața muncitorilor era marcată de dificultăți. Imagini de arhivă din 1956 arată că săptămâna de lucru se încheia abia după ora 15:00 sâmbăta, când fabricile își închideau porțile. Zona actualei Căi București era dominată de uzina de camioane și blocurile din cartierul Astra, iar infrastructura urbană era în proces de dezvoltare.
Transportul era dificil, muncitorii folosind tramvaie cu aburi și autobuze aglomerate. Mulți locuiau aproape de fabrici, în cartierul Steagul Roșu, însă condițiile de trai rămâneau precare, cu multe familii găzduite în barăci din cauza crizei locuințelor.
Timp liber și lipsuri sociale
În timpul liber, localnicii își petreceau timpul în activități simple, precum plimbări cu barca pe lacul din zona Noua, ieșiri în natură sau drumeții în Poiana Brașov. Din cauza lipsei serviciilor, viața socială era modestă: orașul dispunea de magazine alimentare și măcelării, dar nu de farmacii, librării sau magazine de textile.
Revenirea la numele Brașov
La 24 decembrie 1960, după aproximativ un deceniu, denumirea „Orașul Stalin” a fost abandonată, iar orașul și-a recăpătat numele original, reflectând o schimbare în contextul politic al României.
Perioada rămâne un episod aparte în istoria Brașovului, ilustrând modul în care influențele politice pot afecta identitatea urbană temporar, fără a influența fundamental evoluția orașului în deceniile următoare.
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „bizbrasov.ro”
