Cartea „Marea evadare”: o metaforă a progresului economic şi social al omenirii
Inspiraţia autorului şi metafora „Marea evadare”
Autorul cărţii s-a inspirat din filmul american Marea evadare (1963), regizat de John Sturges, care prezintă evadarea unui grup de prizonieri dintr-un lagăr în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. În acest context, „Marea evadare” devine o metaforă puternică pentru procesul prin care părţi importante ale populaţiei au ieşit din sărăcie, boli sau moarte prematură. „Închisoarea” analizată este una economică şi socială, iar întreaga istorie modernă devine, prin această viziune, povestea unei mari evadări.
Bill Gates recomandă această carte pentru a înţelege „cum a ajuns omenirea atât de prosperă de-a lungul timpului”.
România şi provocările actuale privind bunăstarea
Autorul ridică o întrebare referitoare la modul în care România poate „evada” din situaţia actuală. Deşi PIB-ul ţării a depăşit niveluri ale altor state din UE, acesta este considerat un indicator limitat al bunăstării reale, deoarece „PIB-ul exclude activităţi importante, precum serviciile prestate de gospodine, nu ia în calcul timpul liber; şi, adeseori, nu măsoară corect nici măcar aspectele pe care le include”.
Creşterea economică sănătoasă este punctul central al oricărei evadări din sărăcie, fiind susţinută prin investiţii, productivitate, o forţă de muncă calificată şi un mediu legislativ favorabil. De asemenea, progresele în medicină contribuie semnificativ la reducerea mortalităţii premature.
Rolul instituţiilor şi educaţiei în dezvoltare
Angus Deaton atrage atenţia asupra importanţei instituţiilor funcţionale şi incluzive în ţările sărace. „Ţările sărace nu au instituţiile – capacitatea statului, sisteme legislative şi de impozitare funcţionale, asigurarea dreptului de proprietate şi tradiţia încrederii – care constituie fundamentul necesar pentru producerea creşterii”. Instituţiile croite exclusiv pentru elite sunt considerate dăunătoare progresului economic.
Citind din The Ultimate Resource, autorul subliniază că „adevărata sursă a prosperităţii nu este nici pământul, nici resursele naturale care la un moment dat vor fi epuizate, ci oamenii”, evidenţiind creativitatea ca factor esenţial.
Cititul şi educaţia sunt promovate ca motoare ale progresului, dar se semnalează probleme legate de calitatea sistemului educaţional, cum ar fi apariţia unor forme de învăţământ cu standarde scăzute, care afectează dezvoltarea.
Perspective asupra viitorului economic al României
Autorul consideră că prosperitatea este rezultatul sinergiei între instituţii incluzive, meritocraţie, educaţie, ştiinţă şi administrare performantă. În analogia cu tunelurile „Tom, Dick, Harry” din filmul Marea evadare, posibilele „tuneluri” ale României sunt: Meritocraţia, Competenţa, Guvernarea inteligentă, Ştiinţa de carte, Managementul performant şi Seriozitatea.
Întrebarea principală rămâne: cine va „săpa” aceste tuneluri pentru a accelera evadarea din sărăcie şi dacă actuala coaliţie guvernamentală va reuşi să depăşească obstacolele politice.
Articol apărut inițial în Ziarul Financiar
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „www.constantatv.ro”
