Sfinții Împărați Constantin și Elena, sărbătoriți anual pe 21 mai de peste 1,7 milioane de români
Sfinții Împărați Constantin și Elena sunt comemorați în calendarul creștin ortodox pe data de 21 mai. Aceasta este o zi importantă pentru creștinii din România, peste 1,7 milioane dintre aceștia având onomastica cu această ocazie. În anul curent, sărbătoarea coincide și cu Înălțarea Domnului, marcând astfel o dublă comemorare în tradiția ortodoxă.
Data sărbătorii și semnificația acesteia
În fiecare an, pe 21 mai, în toate bisericile ortodoxe din țară are loc Sfânta Liturghie dedicată Sfinților Constantin și Elena, la care credincioșii participă și se închină. Ziua este marcată în calendar cu cruce roșie, reflectând importanța celor doi sfinți în istoria creștinismului. Constantin cel Mare a fost cel care a legalizat creștinismul în Imperiul Roman prin Edictul de la Milano în anul 313, iar mama sa, Elena, a avut un rol esențial în descoperirea Sfintei Cruci.
Numărul sărbătoriților
Statisticile arată că 1.750.842 de români poartă numele celor doi sfinți, dintre care 619.399 sunt bărbați și 1.131.443 femei. Această cifră evidențiază popularitatea și importanța numelor Constantin și Elena în cultura românească.
Biserici și mănăstiri cu hramul Sfinților Constantin și Elena
Numeroase structuri religioase din țară poartă hramul celor doi sfinți. Printre acestea se numără:
- Patriarhia Română, unde se află o parte din moaștele Sfinților Constantin și Elena
- Mănăstirea Făget-Boholţ de pe dealul Galaţiului
- Mănăstirea Sfinții Împărați Constantin și Elena din Miclești
- Mănăstirea Ceptura din Prahova
- Mănăstirea Hurezi din Vâlcea
- Mănăstirea Dobric din Cluj
- Biserica Sfinții Constantin și Elena din Iași
- Biserica Sfinții Împărați Constantin și Elena din Titan și Vergului
- Biserica Sfinții Împărați Constantin și Elena din Cișmigiu
- Biserica „Sf. Constantin şi Elena” din Strada Mărgeanului
- Biserica Sfinții Împărați Constantin și Elena din Chișinău
Tradiții și obiceiuri populare
Sărbătoarea este cunoscută și sub numele de Constantin Graur sau Constantinul Puilor și este asociată cu păsările de pădure, acestea învățându-și puii să zboare în această zi. Agricultorii evită lucrul câmpului pentru a proteja culturile de păsările cerului, iar în unele regiuni 21 mai este ultima zi considerată potrivită pentru semănatul porumbului, ovăzului și meiului.
De asemenea, păstorii stabilesc în această perioadă cine va fi baciul și unde vor fi amplasate stânele pe timpul pășunatului. Țăranii aprind focuri în jurul cărora stau pentru a alunga forțele malefice, iar femeile folosesc tămâie și agheasmă pentru a proteja locuințele împotriva duhurilor rele, conform tradițiilor prezentate de site-ul tradiții-superstiții.ro.
Aceste practici reflectă legătura strânsă dintre credință, natură și viața rurală în sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena.
Informațiile prezentate conturează cadrul religios și cultural al sărbătorii Sfinților Împărați Constantin și Elena, oferind o perspectivă asupra modului în care această zi este comemorată în România.
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „www.wowbiz.ro”
