Un tezaur dacic evaluat la peste două milioane de euro, urmărit în instanță de aproape cinci ani pentru recuperarea prejudiciului
Paguba: cel puțin două milioane de euro
Demersul judiciar privind recuperarea unor bunuri culturale dispărute din situl arheologic Sarmizegetusa Regia se află în desfășurare de aproape cinci ani la Tribunalul Hunedoara, după ce patru bărbați acuzați de furtul obiectelor au fost împiedicați de răspunderea penală, ca urmare a prescrierii faptelor. Printre bunurile sustrase se numără o brățară dacică spiralată din aur, 1.000 de monede Lysimach tot din aur, aproape 2.000 de monede antice de argint, diverse aplice din bronz și peste 3.300 de denari romani, precum și alte piese arheologice. Valoarea inițială a tezaurului a fost estimată de procurori la cel puțin două milioane de euro. În prezent, dosarul a ajuns în faza realizării unor expertize numismatice și arheologice pentru stabilirea valorii curente a obiectelor.
Trei tezaure evaluate la 4,6 milioane de euro
În rechizitoriul din 2010, Ministerul Public a precizat că gruparea a sustras trei tezaure din situl UNESCO Sarmizegetusa Regia, cu o valoare totală estimată la 4,6 milioane de euro. Prima colecție includea o brățară dacică din aur, 1.000 de monede Lysimach și denari romani din argint, iar valoarea bunurilor nerecuperate din acest tezaur se ridica la peste 1,5 milioane de euro. Al doilea tezaur conținea șase brățări spiralice din aur, din care una nu a fost recuperată, iar valoarea acesteia era evaluată la 420.000 de euro. Cel de-al treilea tezaur, prelevat din punctul arheologic Dealul Muncelului, cuprindea peste 5.000 de denari romani din argint, dintre care 3.342 lipseau. Activitatea ilegală a fost desfășurată în perioada 1998-2002, iar infracțiunile sesizate includeau, printre altele, furt calificat de bunuri culturale și efectuarea neautorizată de săpături arheologice.
Protecție oferită de polițiști
Potrivit procurorilor, gruparea beneficia de protecția internă a doi membri ai săi, respectiv un ofițer și un subofițer de poliție în rezervă, care le asigurau accesul în siturile arheologice. Centrul logistic al operațiunilor ilegale era cabana Costești, aflată în zona Munților Orăștiei, iar activitățile de braconaj erau protejate prin diverse mecanisme, inclusiv printr-o firmă-paravan care funcționa sub forma unui bar în Orăștie. Cei patru foști inculpați urmăriți civil pentru recuperarea prejudiciului sunt Eugen Dudaș, Stănilă Răduț Crișan, Marian Simu Crișan și Alexandru Gogan, acesta din urmă fiind fost polițist șef de post în comuna Grădiștea. Procesul a cunoscut numeroase etape procedurale, inclusiv contestarea soluțiilor și retrimiterea cauzei către diverse parchete.
Cartelul sârb și rețeaua cu centrul la Zurich
Gruparea avea legături cu așa-numitul „Cartel sârb”, implicat în braconajul arheologic din Munții Orăștiei în finalul anilor ’90 și începutul anilor 2000. Liderul acestui cartel era cetățeanul sârb Ilic Ljubisa, care a fost trimis în judecată pentru traficul unor brățări dacice, fiind însă achitat sau iertat pentru o parte dintre acuzații. Rețeaua avea centrul la Zurich, iar sârbii cumpărau artefactele cu finanțarea dealerilor din Elveția și Austria. Autoritățile române au reușit să recupereze în intervalul 2007-2011 numeroase bunuri, inclusiv 13 brățări dacice și mii de monede, în urma a 15 operațiuni speciale. În total, cinci dosare distincte privind furtul tezaurului dacic au trimis în judecată 34 de inculpați, dintre care 24 au fost condamnați. În continuare, mai există informații despre traficul a încă zece brățări dacice încă nerecuperate.
Aceste aspecte formează un tablou amplu al demersurilor judiciare, sociale și administrative legate de recuperarea și protejarea patrimoniului cultural dacic, o problemă aflată încă în atenția autorităților și a instanțelor din România.
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „www.libertatea.ro”
