Alegătorii maghiari solicită prioritate pentru redresarea internă și sunt divizați în privința sprijinului pentru Ucraina, relevă un sondaj al ECFR
Context politic după alegerile din Ungaria
Pe 12 aprilie 2026, **Péter Magyar** și partidul său **Tisza** au câștigat alegerile din **Ungaria**, marcând o schimbare după 16 ani de guvernare sub conducerea lui **Viktor Orbán** și partidul **Fidesz**. Noul guvern începe mandatul într-un context economic dificil, cu fonduri europene parțial blocate și percepții privind corupția. Partenerii europeni așteaptă o relație mai constructivă a Ungariei cu Bruxelles-ul și un nou raport față de Ucraina, Rusia, China și Statele Unite.
Motivația alegătorilor și fragilitatea mandatului Magyar
Importanța dorinței de schimbare
Sondajul realizat de **Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR)** indică faptul că votul pentru Tisza a fost motivat în primul rând de dorința de schimbare sistemică (37%), opoziția față de Fidesz (30%) și nemulțumirea față de corupție și gestionarea defectuoasă a țării (17%). Doar 15% cred că liderul Magyar sau programul partidului au fost esențiale pentru succesul electoral. Alegerile reflectă mai degrabă un vot „împotriva lui Orbán” decât susținerea necondiționată pentru Tisza.
Mandatul noului guvern sub presiune
Rezultatele sondajului sugerează că mandatul lui Magyar ar putea fi mai fragil decât aparent, iar provocarea principală va fi definirea unei viziuni clare care să mobilizeze susținerea alegătorilor.
Prioritățile naționale și relațiile externe
Focus pe probleme interne
Maghiarii consideră problemele interne drept prioritare, cu preocupări legate de costul vieții (37%), serviciile publice (33%), corupția (26%) și creșterea economică (24%). Reluarea relațiilor cu UE este percepută ca importantă doar de 15% dintre respondenți, dar 75% cred că redresarea economică va fi dificilă, iar 55% au aceeași opinie privind reformele din justiție.
Pro-europenism larg răspândit
Aproape 80% dintre maghiari anticipează o îmbunătățire a relațiilor cu Bruxelles-ul sub guvernul Magyar, iar 73% susțin aderarea țării la Uniunea Europeană. Există și o majoritate națională în favoarea adoptării monedei euro. Facilitarea accesului la fondurile PNRR reprezintă o miză majoră pentru noua administrație.
Atenție limitată pentru sprijinul Ucrainei
Sprijinul direct pentru Ucraina este moderat sau limitat. Majoritatea alegătorilor (54%) se opun deblocării negocierilor de aderare ale Ucrainei la UE, iar atât la nivel național, cât și în rândul susținătorilor Tisza, opoziția față de sprijinul financiar și militar pentru Ucraina este majoritară. În privința tranzitului de ajutor militar și a aderării ucrainene la UE, alegerile Tisza arată o divizare față de opinia generală.
Dependința energetică și agenda socială
Importanța continuării importurilor de energie din Rusia
Majoritatea maghiarilor (52%) se opun renunțării la energia provenită din Rusia, iar susținerea pentru această poziție este mai scăzută în rândul susținătorilor Tisza comparativ cu cei ai Fidesz. Aceasta poate reprezenta o sursă de tensiune cu Uniunea Europeană, care pune presiune pentru reducerea dependenței energetice de Moscova.
Susținerea pentru politici progresiste și tradiționale
Alegătorii Tisza susțin o agendă complexă, sprijinind atât politicile progresiste privind clima și drepturile comunității LGBTQ+ (71%), cât și măsurile tradiționale de susținere a familiei, cum ar fi stimulentele pentru căsătorie și creșterea natalității.
Metodologia sondajului
Studiul a fost realizat online în Ungaria de către **Stratega Research** și **Mandate Research** în perioada 17-27 aprilie 2026, pe un eșantion reprezentativ de 1.001 de cetățeni adulți.
În concluzie, sondajul ECFR evidențiază așteptările complexe și uneori contradictorii ale maghiarilor în privința noii guvernări, cu o orientare clară către abordarea problemelor interne și cu o poziționare prudentă în chestiuni externe sensibile.


