România se confruntă cu cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană în 2024
Cel mai mare deficit din UE
România înregistrează un deficit bugetar de peste 9% din PIB în 2024, situându-se pe primul loc în Uniunea Europeană la acest capitol. Această situație fiscală dificilă limitează intervențiile Băncii Naționale a României (BNR) și impune continuarea consolidării fiscale dincolo de anul 2026.
Potrivit fostului ministru al Finanțelor, Daniel Dăianu, în articolul „Plătim pentru politici fiscal-bugetare eronate”, publicat pe pagina instituției, obiectivul rămâne reducerea deficitului la un nivel de aproximativ 3% din PIB. În acest scop, o colectare mai eficientă a taxelor este considerată esențială pentru susținerea bugetului, precum și finanțarea cheltuielilor în domeniile apărare, educație și sănătate.
Provocările consolidării fiscale
Daniel Dăianu subliniază:
„Există oboseală a populaţiei în contextul programului de corecţie fiscal-bugetară şi al caracterului său regresiv (mai afectaţi sunt cetăţenii cu venituri mici); de aceea, bugetul pentru 2027 ar putea include o indexare cumpătată a pensiilor şi salariilor. Coeziunea socială nu trebuie să fie neglijată. Din nefericire, corecţiile fiscal-bugetare de amploare sunt dureroase, iar economia noastră nu are gradele de libertate ale unor economii mari şi robuste. Consolidarea nu se termină în 2026; trebuie să continue pentru a ajunge la un deficit de 3% din PIB în câţiva ani, chiar sub acest nivel, pentru a avea spaţiu fiscal. Este vital să existe o colectare mult mai bună de venituri fiscale care să ajute consolidarea fiscal-bugetară, acoperirea creşterii cheltuielilor de apărare şi pentru a atenua subfinanţarea unor domenii de bază din sectorul public (educaţie şi sănătate).”
De asemenea, președintele Consiliului Fiscal atrage atenția asupra necesității aplicării cu precauție a reformei salarizării pentru a nu împiedica reducerea deficitului public.
„Unde sunt adulţii din cameră”
În contextul situației economice tensionate, Daniel Dăianu critică faptul că o parte dintre liderii politici deja își concentrează atenția asupra alegerilor din 2028, în loc să gestioneze problemele economice actuale:
„Unii vorbesc de alegerile din 2028, când esenţial acum este să ne ocupăm de situaţia economică. Există o expresie, ‘unde sunt adulţii din cameră’ (nu priveşte strict vârsta), şi care se aplică crizei politice la care s-a ajuns.”
Președintele Consiliului Fiscal insistă asupra necesității formării rapide a unui guvern capabil să continue măsurile de consolidare fiscală, reformele și absorbția fondurilor europene:
„Trebuie să existe luciditate şi responsabilitate, trezire măcar în acest ceas târziu; să se formeze cât mai grabnic un guvern cu program care să continue consolidarea fiscal-bugetară şi reformele, precum şi absorbţia banilor europeni. Criza pune presiune pe politica monetară (ex.: turbulenţe pe piaţa valutară). Dar BNR nu poate fi un factotum, iar rezolvarea ecuaţiei politice este prin formarea unui nou guvern. Dar ce guvern vom avea contează mult, deoarece de puterea sa, de semnalele date privind consolidarea fiscal-bugetară şi reformele, se modelează percepţii şi „sentimente” în pieţe, în societate. Este impropriu a se asemui criza politică de la noi, schimbarea unui guvern cu altul, cu, de pildă, instabilitatea politică din Bulgaria sau din UK în anii recenţi. Aceste ţări nu au grija unor deficite bugetare şi externe foarte mari.”
Situată în centrul unor provocări economice și politice importante, România continuă procesul de ajustare fiscală într-un context regional și internațional complex.
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „www.libertatea.ro”
