CNAIR contestă ordinul ministerial privind transferul a cinci proiecte majore către CNIR
Conducerea Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a inițiat o dispută juridică după ce ministrul interimar al Transporturilor a emis un ordin de transfer al unor proiecte importante către Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR), potrivit informațiilor oferite de Economedia.
Contextul transferului de proiecte
Rolul CNIR în administrarea proiectelor noi
CNIR a fost creată pentru a prelua și gestiona proiecte noi majore de infrastructură, în special autostrăzi și drumuri expres, inclusă ca parte a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Această separare are ca scop simplificarea administrării infrastructurii rutiere, CNAIR urmând să se ocupe de întreținerea rețelei existente, iar CNIR de construcția de drumuri noi.
Proiectele transferate prin ordin ministerial
Pe 5 mai 2026, ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță, a semnat un ordin pentru transferul următoarelor cinci proiecte către CNIR:
- Drumul Expres Arad – Oradea
- Autostrada București – Alexandria
- Secțiunea Făgăraș – Brașov din Autostrada Sibiu – Brașov
- Alternativa Techirghiol
- Podul Giurgiu – Ruse II
Ordinul se bazează pe prevederile OUG 55/2016 și impunea CNAIR să semneze protocoalele de predare-preluare în termen de 15 zile pentru primele trei proiecte.
Contestația CNAIR
Plângerea prealabilă împotriva ordinului
În data de 14 mai 2026, CNAIR a depus o plângere prealabilă către minister, solicitând revocarea integrală a ordinului. Documentul susține că „ordinul a fost emis ilegal, fără consultarea prealabilă a CNAIR, fără motivare de fond și fără verificarea capacității reale a CNIR de a prelua proiectele.”
Argumentele companiei
CNAIR susține că ordinul încalcă „principiul cooperării loiale între instituțiile publice”, nu dă dovadă că CNIR dispune de resursele umane și tehnice necesare (+ între 73 și 75 de angajați în prezent, față de o țintă legală de 400 de salariați), iar termenul de predare este „imposibil de respectat din punct de vedere material și juridic.”
De asemenea, Comania avertizează că proiectele sunt în stadii avansate de implementare la CNAIR, cu studii de fezabilitate în avizare, proceduri de mediu, exproprieri în curs și contracte semnate, iar transferul forțat ar putea genera întreruperi, litigii și riscul de pierdere a finanțării europene.
Situația proiectelor și impactul transferului
Cele cinci proiecte însumează aproximativ 300 km de drumuri de mare viteză, însă toate sunt întârziate la CNAIR din cauza problemelor de management. Transferul declanșează un blocaj procedural, deoarece CNAIR a declarat că nu poate semna acte noi, iar CNIR nu a preluat oficial aceste proiecte.
Sursele Economedia afirmă că „Nu se va mai întâmpla nimic pe ele. CNAIR nu mai poate semna nimic. Totul e într-o zonă gri, în eter.”
Procedura juridică în continuare
Plângerea prealabilă reprezintă un pas obligatoriu înaintea sesizării instanței de contencios administrativ. Ministerul are 30 de zile pentru a răspunde, iar în lipsa revocării ordinului, CNAIR poate ataca decizia în instanță, fapt ce poate prelungi incertitudinea juridică pentru o perioadă nedeterminată.
Disputa deschisă între CNAIR și CNIR introduce elemente de blocaj în administrarea unor proiecte majore de infrastructură rutieră, lăsând în suspans viitorul dezvoltării acestora.
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „economedia.ro”
