Proiectul de lege AUR privind transparența donațiilor ONG-urilor a trecut de Senat, însoțit de controverse
Măsurile propuse de inițiatorii AUR și S.O.S. România
Un proiect de lege inițiat de parlamentari AUR, susținut de platforma S.O.S. România, prevede ca organizațiile neguvernamentale (ONG) să declare și să publice anual toate sursele de finanțare, inclusiv doar donațiile peste 5.000 de lei pentru persoane fizice și toate cele provenite de la persoane juridice. Declarațiile fiscale urmau să fie făcute publice pe site-ul ANAF. Proiectul include sancțiuni drastice: suspendarea activității ONG-ului în caz de nerespectare și, dacă remedierea nu intervine în termen de un an, chiar dizolvarea acestuia. Propunerea legislativă a fost aprobată în Senat pe 18 mai, cu 75 voturi „pentru”, 32 „contra” și 4 abțineri.
Sprijinul PSD și pozițiile inițiatorilor
Majoritatea voturilor pentru a venit din partea senatorilor PSD, care au votat în bloc în favoarea proiectului. Printre inițiatori se numără și senatoarea S.O.S. Cosmina Cerva, care a declarat că scopul legii este „transparența” și justifică măsura prin nevoia publicului de a ști cine finanțează ONG-urile. Ea a explicat că „dacă există cea mai mică suspiciune că el nu este chiar așa privat și ieșirea lui în stradă este finanțată de terți cu interese, transparența finanțării lămurește tot”.
Criticile din partea Opoziției și a sectorului ONG
Senatorul USR Cristian Ghinea a caracterizat proiectul drept un „proiect cu iz putinist și autoritar”, opinând că legea creează un mecanism de intimidare a susținătorilor organizațiilor civice. El a afirmat că „este o isterie împotriva ONG-urilor” și a subliniat contrastul dintre sancțiunile severe pentru ONG-uri și lipsei unor mecanisme similare pentru partide politice, exemplificând prin desființarea declarațiilor de avere transparente pentru politicieni.
Reprezentanta Fundației pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC), Simona Constantinescu, a afirmat că statul are deja acces complet la informațiile financiare ale ONG-urilor prin mecanismele fiscale actuale și că proiectul impune o „sancțiune de o severitate extraordinară”. Ea a mai spus că inițiativa nu este susținută de date concrete privind abuzuri sistemice în sectorul ONG și că „eventualele probleme punctuale ar trebui sancționate individual, nu prin măsuri aplicate întregului sector”.
Probleme de drept comparat și temeri privind efectele asupra societății civile
Organizații precum APADOR-CH atrag atenția asupra unui „dublu standard”, deoarece partidele politice riscă doar amenzi contravenționale pentru nerealizări de raportări, pe când ONG-urile pot fi dizolvate. Aceeași organizație susține că această diferență de tratament este dificil de justificat din perspectivă democratică.
În plus, proiectul a fost comparat de ONG-uri cu inițiative similare din Ungaria și Slovacia, unde au fost contestate în instanțe naționale și europene pentru încălcarea drepturilor fundamentale. Se face referire și la exemplul legii rusești privind „agenții străini”, considerată un mijloc de stigmatizare și intimidare a societății civile.
Temeri legate de publicarea listelor donatorilor
Una dintre principalele îngrijorări exprimate de sectorul neguvernamental este că publicarea obligatorie a donatorilor poate avea efectul de descurajare a susținătorilor și de stigmatizare a acestora, prin crearea unei „liste a rușinii”. Acest lucru ar afecta în special ONG-urile implicate în domenii sensibile sau polarizante, cum ar fi drepturile femeilor, drepturile minorităților sexuale, protecția persoanelor cu dizabilități, anticorupția și mass-media independentă.
Proiectul va urma să fie dezbătut și în Camera Deputaților, care este forul decizional. Dezbaterile continuă în contextul opoziției exprimate atât de reprezentanți ai opoziției parlamentare, cât și de organizațiile societății civile.
