Românii cheltuiesc mai mult decât economisesc. Cum și cât reușesc, de fapt, să pună deoparte
Patru din zece români declară că au în prezent bani puși deoparte sau investiții active, însă economisirea este determinată în principal de nevoia de siguranță financiară, nu de dorința de a crește averea. Datele provin din studiul „Atitudinile de economisire și investiții în România”, realizat în aprilie 2026 de agenția de cercetare Wisemetry Research, la comanda Tavex România.
Economisirea în România, asociată cu protecția financiară și situațiile de urgență
Potrivit cercetării, 86% dintre respondenții care pun bani deoparte o fac pentru situații neprevăzute sau siguranță personală, iar doar 13% menționează acumularea de avere drept motiv principal. Majoritatea economisesc sume moderate, astfel că 60% economisesc cel mult 10% din venit, iar media ponderii economisite este de 12%.
Studiul scoate în evidență o capacitate limitată de rezervă: aproape o treime dintre cei care economisesc ar putea acoperi cheltuielile personale cu rezerve financiare pentru mai puțin de trei luni în cazul întreruperii veniturilor. Un alt procent 31% și-ar putea susține cheltuielile între trei și cinci luni, iar doar 19% dispun de economii care acoperă mai mult de un an.
Românii preferă să păstreze economiile în forme lichide, cunoscute și accesibile: 60% folosesc produse de economisire bancară, 42% păstrează bani în numerar la domiciliu și 39% în conturi curente. Totodată, investițiile în aur și imobiliare sunt apreciate drept opțiuni pentru protejarea valorii banilor împotriva inflației.
România rămâne sub media europeană la capacitatea de economisire
Rata de economisire a gospodăriilor din România este negativă, la -1%, ceea ce plasează țara pe un loc inferior față de media Uniunii Europene, care este de 15%. În plus, 74% dintre cei care economisesc sunt preocupați de inflație, iar această percepție influențează direct alegerile financiare.
Încrederea în propriile decizii financiare nu elimină vulnerabilitatea
Deși 88% dintre cei care au economii afirmă că se simt informați în luarea deciziilor legate de bani, un procent de 32% au raportat pierderi financiare cauzate de decizii evitabile. Astfel, preferința pentru active tangibile și economisirea prudentă reflectă un răspuns la contextul economic perceput ca instabil.
Profesor universitar dr. Rodica Ianole-Călin, de la Universitatea din București, explică: „Această preferință spre un tip de economisire defensivă nu este echivalentă cu absența strategiei, ci este o abordare adaptată unui context în care neîncrederea și volatilitatea percepută fac din precauție răspunsul rațional.”
În concluzie, studiul arată că, în România, economisirea rămâne un mecanism de protecție și reducere a riscului, iar capacitatea efectivă de economisire este limitată de factori economici și educaționali, fără a constitui încă o strategie semnificativă de creștere financiară pe termen lung.
