Înalta Curte de Casație și Justiție a sesizat Curtea Constituțională privind modificările Codului de procedură penală
Sesizarea ICCJ către Curtea Constituțională
Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a decis, în data de 22 mai 2026, să sesizeze Curtea Constituțională a României (CCR) pentru controlul constituționalității modificărilor recente aduse Codului de procedură penală. Decizia a fost luată în cadrul Secțiilor Unite ale instanței supreme, care au analizat oportunitatea atacării legii adoptate de Parlament.
Potrivit comunicatului oficial, sesizarea vizează în special Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 (PL-x nr. 228/2026), care introduce o procedură accelerată în faza de cameră preliminară a proceselor penale.
Modificările aduse procedurii de cameră preliminară
Legea stabilește că faza de cameră preliminară trebuie finalizată în maximum 60 de zile de la înregistrarea dosarului în instanță. În acest scop, vor fi fixate termene succesive, iar după primul termen părțile nu vor mai fi citate, fiind obligate să urmărească evoluția dosarului de sine stătător. Termenele în această fază vor fi, de regulă, consecutive, cu o distanță între ele de maximum șapte zile, cu excepția unor situații justificate.
Criticile ICCJ la adresa modificărilor legislative
ICCJ contestă aceste prevederi, considerându-le neconstituționale pentru că afectează coerența procesului penal și drepturile procesuale ale părților. Instanța supremă arată că noile dispoziții aduc atingere principiilor constituționale privind legalitatea, egalitatea în drepturi, dreptul la apărare, un proces echitabil și înfăptuirea justiției.
Printre problemele semnalate se numără și posibilitatea reunirii și disjungerii cauzelor încă din camera preliminară, ceea ce, potrivit ICCJ, ar obliga judecătorul să intre pe fondul cauzei, deși atribuțiile sale sunt limitate la verificarea legalității urmăririi penale. De asemenea, ICCJ critică eliminarea obligației de citare a părților la termenele ulterioare, măsură ce afectează dreptul la apărare și accesul efectiv la justiție, în special pentru persoanele vulnerabile.
Totodată, instanța supremă contestă faptul că dispozițiile conferă „autoritate de lucru judecat” concluziilor judecătorului de cameră preliminară privind probele, limitând astfel posibilitatea analizării de fond a legalității probelor.
Următorii pași
Sesizarea ICCJ va fi analizată de Curtea Constituțională a României înainte ca această lege să poată fi promulgată de către Președintele României.
Astfel, existența și aplicarea noii proceduri depind de decizia CCR cu privire la constituționalitatea modificărilor legale.
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „www.digi24.ro”
