Sorin Blejnar solicită anularea condamnării în baza unui nou Recurs în Interesul Legii privind prescripția faptelor
Fostul președinte al ANAF, Sorin Blejnar, a introdus în 2026 o nouă contestație în anulare bazată pe Recursul în Interesul Legii (RIL) nr. 1/2025, ce propune o interpretare diferită a termenelor de prescripție în cauzele de trafic de influență. Această cale extraordinară de atac vine după ce o solicitare similară a fost respinsă în 2023.
Condamnarea lui Sorin Blejnar pentru trafic de influență
Pe 7 mai 2019, Sorin Blejnar a fost condamnat la 5 ani de închisoare pentru trafic de influență. Acesta a fost găsit vinovat că, în calitate de președinte al ANAF, a acceptat să intervină pentru omul de afaceri Horațiu Bruno Berdilă în vederea câștigării unor contracte, în schimbul unui comision de 20%. Din suma totală de 13.172.520 de lei primită printr-o firmă cu comportament „fantomă”, i-au revenit lui Blejnar 12.513.894 de lei, iar restul subordonatului său Dan Stroe.
Respingerea contestației din 2023
În 2023, o contestație în anulare prin care Blejnar solicita constatarea prescripției a fost respinsă de Curtea de Apel București. Judecătorii au motivat că termenul de prescripție s-a împlinit în ianuarie 2020 și că la data condamnării, în 2019, răspunderea penală nu era prescrisă. Instanța a apreciat că momentul în care începe calculul prescripției este ultima dată a faptelor materiale din infracțiune, nu primul act.
Recursul în Interesul Legii nr. 1/2025 și noua contestație
Recursul în Interesul Legii nr. 1/2025 a clarificat că termenul de prescripție pentru infracțiuni precum traficul de influență începe să curgă de la ultimul act material comis, și nu de la primul. Sorin Blejnar se folosește de această interpretare pentru a susține că la momentul condamnării prescripția făptelor fusese deja împlinită, iar respingerea cererii initiale a fost o eroare procedurală.
Pozițiile din proces
La dezbaterile din 25 martie 2026, avocatul lui Blejnar a susținut admisibilitatea contestației, evidențiind faptul că RIL nr. 1/2025 nu exista când instanța a respins cererea anterioară.
Procurorul a cerut respingerea cererii ca inadmisibilă, invocând principiul autorității de lucru judecat și arătând că deciziile Curții Constituționale și Înaltei Curți au efect numai pentru viitor.
Situația procesuală actuală
În dosarul recent, completul Curții de Apel București nu a ajuns la un consens în privința soluției, astfel încât procesul a fost reluat în complet de divergență, iar hotărârea urmează să fie pronunțată pe 3 iunie 2026.
Această nouă contestație reflectă dezbaterile juridice privind modul de calcul al termenului de prescripție în cauzele complexe de corupție și subliniază importanța interpretărilor date de instanțele supreme în aplicarea legii penale. În acest moment, decizia finală a instanței rămâne a fi pronunțată.
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „www.libertatea.ro”
