Csaba Bálint, membru în boardul BNR, analizează evoluția ROBOR în contextul politicii monetare și inflației
Contextul analizei ROBOR
Csaba Bálint, membru în boardul Băncii Naționale a României (BNR), a publicat joi o analiză detaliată privind evoluția indicelui ROBOR în ultimii șapte ani. Documentul are ca obiectiv verificarea coerenței acestui indicator cu deciziile de politică monetară ale BNR și cu dinamica inflației, precum și comparația cu dobânzile interbancare din regiune.
Potrivit analizei, percepția publică asupra ROBOR este adesea influențată de impactul direct asupra ratelor la credite, însă din perspectivă economică legimitatea unui indicator se bazează pe alinierea acestuia la repere macroeconomice fundamentale.
ROBOR și politica monetară
Analiza subliniază faptul că toate ratele ROBOR și ROBID din perioada trimestrul IV 2018 – trimestrul IV 2025 au rămas în coridorul stabilit prin politica monetară a BNR. Media acestor rate este apropiată de nivelul dobânzii-cheie a băncii centrale, respectiv 4,22% față de 4,26%.
De asemenea, s-a observat o pantă ascendentă a dobânzilor în funcție de scadență, explicată prin prima de termen aplicată în piața monetară. Totodată, indicele IRCC a fost poziționat în concordanță cu dobânzile pe scadențe scurte, reflectând calculul său bazat pe tranzacții efective cu întârziere față de alte indicatori.
ROBOR și inflația
Din punct de vedere al inflației, raportul arată o corelație clară: „acolo unde inflația este mai ridicată, dobânzile tind să fie și ele mai ridicate.” Relația estimată este aproape unu-la-unu, adică o creștere a inflației cu un punct procentual corespunde unei creșteri similare a dobânzilor.
În mod particular, în perioada analizată, dobânzile au fost în medie sub nivelul inflației, un fenomen asociat cu natură șocurilor inflaționiste majore din regiune, cum ar fi pandemia, criza energetică și tensiunile geopolitice, inclusiv războiul din Ucraina.
Concluziile analizei
Csaba Bálint subliniază că, deși ROBOR poate fi perceput diferit în funcție de poziția observatorului, „dacă este analizat prin cele două repere fundamentale discutate aici – cadrul politicii monetare și inflația -, evoluția pare coerentă cu cea a ratelor interbancare comparabile din regiune.”
Astfel, analiza evidențiază rolul ROBOR ca un indicator al pieței monetare corelat cu deciziile BNR și evoluțiile economice regionale și globale.
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „economedia.ro”
