Noi detalii din dosarul azilelor ilegale conduse de Viorel Pașca: modus operandi și sursele de venit ale rețelei
Investigațiile procurorilor DIICOT privind azilurile ilegale din Bihor conduse de Viorel Pașca au scos la iveală informații noi privind mecanismele prin care persoanele vulnerabile erau preluate și exploatare financiară a acestora. Ancheta relevă o rețea complexă, susținută și de reprezentanți ai unor instituții publice, care funcționa ilegal începând cu anul 2006.
Încă de la preluarea persoanelor vulnerabile
Admiterea persoanelor fără aparținători și controale minimale
Surse judiciare apropiate anchetei arată că peste 3.300 de persoane cu dizabilități, vârstnici și fără adăpost au fost găzduite în cei 17 ani de activitate. Aceste persoane erau trimise fără consimțământul lor de primării, DGASPC-uri și spitale, invocându-se lipsa capacității logistice a instituțiilor. Totuși, Pașca ar fi acceptat doar persoane de la care putea obține venituri – pensii, indemnizații și bunuri personale. O interceptare relevă condiția impusă: „L-am putea primi, dar pentru asta ne trebuie o anchetă socială…”.
Regulile impuse de rețea pentru accesarea veniturilor
Activitatea rețelei se baza pe stabilirea domiciliului persoanelor la adrese gestionate de Pașca, obținerea anchetelor sociale (adesea nereale), certificatelor de handicap cu grad „grav și asistent personal” pentru beneficii maxime, deschiderea conturilor bancare și gestionarea cardurilor aferente.
Exploatarea financiară și alte surse de venit
Retragerea banilor și controlul asupra pensiilor
Investigatorul DIICOT sub acoperire a observat că Pașca era cel care retrăgea banii din pensii, asigurându-se astfel finanțarea rețelei. Un fragment arată: „Pașca i-ar fi spus să aibă grijă de persoanele cu handicap și pensii pentru că de acolo vin banii”. De asemenea, persoanele care părăseau centrele primeau adesea doar până în 100 de lei, după ce li se retrăgeau toate fondurile.
Alte beneficii: ajutoare de înmormântare și combustibil
Rețeaua urmărea și alte surse, cum ar fi ajutoarele pentru combustibil, pe care familia Pașca le folosea pentru consumul propriu, inclusiv “alimentare cu 1.000 de litri”, potrivit interceptărilor. În privința înmormântărilor, investițiile au fost minime, iar banii proveniți din ajutoare nu erau folosiți conform destinației, fiind documentate situații cu sicrie improvizate.
Contextul social și reacția autorităților
Viorel Pașca nu a înființat nicio entitate legală pentru a presta servicii sociale și s-a opus tutorelui legal pentru deciziile referitoare la persoanele vulnerabile. În schimb, a construit o imagine publică de filantrop, folosind carențele sistemului social și medical și susținerea unor funcționari pentru recrutarea și exploatarea persoanelor aflate în dificultate.
Procurorii DIICOT au estimat că suma însușită de gruparea Pașca începând din 2020 se ridică la circa 13 milioane de lei. Ancheta continuă pentru delimitarea tuturor responsabilităților și recuperarea prejudiciului.
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „www.digi24.ro”
