Curtea de Justiție a Uniunii Europene va decide pe 16 iulie 2026 în dosarul LIN II privind prescripția penală în România
Disputa privind prescripția penală în România: cine stabilește regulile?
La solicitarea Parchetului Curţii de Apel Oradea, un complet al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a cerut Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) să tranşeze disputa privind aplicarea deciziilor Curţii Constituţionale a României (CCR) referitoare la prescripţia în cazurile de fraudă și evaziune fiscală.
În esenţă, între 2014 și 2022, ÎCCJ a decis că faptele penale se prescriu mai repede. În schimb, în cauza LIN I din 2023, CJUE a stabilit că această perioadă restrânsă se aplică doar între 2018 și 2022. Însă instanţele din România au aplicat decizia ÎCCJ din cauza temerii represaliilor din partea Inspecţiei Judiciare.
Consecința majoră este că inculpații scăpă de răspunderea penală, iar unii condamnați au fost eliberați. Sunt numeroase exemple, printre care și cazul omului de afaceri Cristian Burci.
Studiu de caz: Dosarul Cristian Burci
Curtea de Apel București susține că o parte din infracțiunile din dosarul lui Cristian Burci erau prescrise încă la trimiterea în judecată (2022), iar altele, considerate cele mai grave, ar fi fost prescrise în 2023. Astfel, conform CAB, nu „narativul scăpării marilor corupți prin prescripție” explică situația dosarului.
În replică, fosta judecătoare Daniela Panioglu consideră că, dacă instanța ar fi aplicat decizia CJUE din cauza LIN I, dosarul nu ar fi fost prescris. Ea argumentează că prescripția specială nu a fost validă în intervalul 2018–2022 conform Deciziei CCR din 2022 și că legile s-au modificat ulterior, permițând o perioadă extinsă pentru urmărirea penală.
Comunicatul Curții de Apel București
Potrivit comunicatului oficial, prescripția s-a împlinit, pentru diverse infracțiuni în dosarul Burci, în perioadele 2020–2023, anterior modificării completului de judecată în 2025. Instanța afirmă că schimbarea completului nu a influențat prescrierea, iar dosarul a fost repartizat în 2022, când erau îndeplinite condițiile legale ale prescripției.
Cronologia deciziilor CCR, ÎCCJ și CJUE privind prescripția
- mai 2022: CCR constată absența prescripției speciale între 25 iunie 2018 și 30 mai 2022, ceea ce înseamnă prescripție accelerată a faptelor penale în această perioadă.
- 25 octombrie 2022: ÎCCJ extinde retroactiv perioada prescripției accelerate la intervalul 2014-2022, aplicând deciziile CCR.
- 24 iulie 2023: CJUE în cauza LIN I decide că deciziile CCR se aplică, însă nu și interpretarea ÎCCJ care extinde prescripția retroactiv.
- 9 ianuarie 2024: CJUE întărește poziția sa și în dosarele de corupție.
- 10 aprilie 2025: Se formează cauza LIN II pe rolul CJUE, pentru a lămuri disputa.
- 7 octombrie 2025: Termen la CJUE la care participă Guvernul României și Comisia Europeană.
- 16 iulie 2026: Data pronunțării deciziei CJUE privind cauza LIN II.
Situația actuală și poziții oficiale
Comisia Europeană a solicitat CJUE să confirme obligativitatea aplicării dreptului UE, chiar dacă acesta contrazice jurisprudența internă a ÎCCJ sau a CCR. În aceeași perioadă, instanțele românești aplică decizii contradictorii privind prescripția, unele urmând hotărârile CJUE, altele pe cele ale ÎCCJ.
Acest litigiu rămâne în atenția sistemului judiciar românesc și european, iar decizia din 16 iulie 2026 va avea implicații importante pentru gestionarea prescripției penale în România.
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „www.g4media.ro”
