Consumul ridicat de proteine nu aduce beneficii suplimentare pentru majoritatea adulților sedentari, arată un studiu recent
Contextul consumului de proteine în alimentație
În ultimii ani, piața alimentară s-a orientat puternic către produsele bogate în proteine. De la batoane și shake-uri până la băuturi noi, cum ar fi apa proteică, oferta este diversificată, promițând beneficii precum susținerea masei musculare, controlul greutății și menținerea sănătății pe termen lung. Totuși, o echipă de cercetători americani a analizat peste 350 de studii pentru a determina necesarul real de proteine în alimentația adulților cu stil de viață sedentar.
Rolul mișcării în necesarul proteic
Impactul aportului proteic în funcție de nivelul de activitate fizică
Potrivit lui Dudley Lamming, autorul corespondent al studiului de la Universitatea din Wisconsin-Madison, „este evident că proteinele aduc beneficii în ceea ce privește creșterea musculară și răspunsul la efort în cazul persoanelor active. Însă, dat fiind faptul că majoritatea oamenilor sunt relativ sedentari, este mai probabil ca mulți dintre aceștia să consume mai multe proteine decât au, de fapt, nevoie, ceea ce are consecințe negative asupra sănătății, în timp” (ScienceDaily).
Beneficiile unui aport moderat sau redus de proteine
Restricția proteică ca alternativă la restricția calorică
Cercetările arată că un aport moderat de proteine poate îmbunătăți metabolismul, reduce inflamația și poate încetini deteriorarea celulară. Specialiștii menționează că restricția proteică s-ar putea constitui ca o alternativă mai ușor de urmat în comparație cu restricția calorică, care este dificil de menținut pe termen lung. Studiile efectuate pe animale, precum muștele și rozătoarele, au indicat o durată de viață mai lungă atunci când proteinele erau consumate în cantități mai mici, fără modificarea caloriilor totale. Rezultatele cercetărilor clinice la oameni au confirmat aceste constatări; participanții care au redus aportul proteic au înregistrat scăderi în greutate și grăsime corporală, alături de îmbunătățirea unor parametri precum glicemia à jeun.
Modificări ale recomandărilor nutriționale în Statele Unite
În ianuarie 2026, autoritățile americane au lansat un nou ghid nutrițional care crește recomandările privind consumul zilnic de proteine la 1,2-1,6 grame pe kilogram de greutate corporală, față de 0,8 grame anterior. Ghidul pune accentul pe proteine de origine animală – carne roșie și albă, pește, ouă – dar nu exclude sursele vegetale precum fasolea, mazărea sau soia. Această modificare a stârnit dezbateri în comunitatea medicală și nutrițională.
Proteinele și procesul de îmbătrânire
Un element-cheie identificat în studiile analizate este hormonul factorul de creștere a fibroblastelor 21 (FGF21), al cărui nivel crește atunci când aportul de proteine scade. FGF21 este asociat cu un consum energetic crescut, reglarea îmbunătățită a glicemiei și reducerea inflamației.
Cine are nevoie de mai multe proteine
Anumite grupuri, precum femeile însărcinate sau persoanele în vârstă, pot avea necesități sporite de proteine, conform lui Dudley Lamming. Pentru majoritatea adulților sedentari, însă, produsele îmbogățite cu proteine nu oferă beneficiile anticipate. Activitatea fizică regulată rămâne un factor important pentru utilizarea proteinei în dezvoltarea și menținerea unei musculaturi sănătoase.
Studiul subliniază faptul că aportul de proteine trebuie ajustat în funcție de nivelul de activitate fizică și nu recomandă un consum excesiv în cazul adulților sedentari. Necesitățile variază semnificativ, iar un aport moderat poate fi suficient pentru menținerea sănătății pe termen lung.
