Tribunalul București respinge arestarea preventivă în dosarul azilelor ilegale din Bihor, evidențiind rolul instituțiilor statului
Motivarea deciziei Tribunalului București
În dosarul privind azilele ilegale din Bihor, probele administrate nu au demonstrat că Viorel Pașca, liderul Asociației Dumbrava, ar fi recrutat victimele, așa cum susține DIICOT. Conform motivării hotărârii Tribunalului București, publicată de G4Media, o parte importantă a persoanelor vulnerabile au fost direcționate în aceste centre de către instituțiile statului.
La data de 2 iulie, Tribunalul București a respins propunerea DIICOT de arestare preventivă a lui Viorel Pașca, a familiei acestuia și a coordonatoarei asociației, dispunând în schimb măsura controlului judiciar. Această decizie nu este definitivă, urmând să fie soluționată de Curtea de Apel București eventualele contestații.
Rolul instituțiilor publice în plasarea persoanelor vulnerabile
Tribunalul apreciază că persoanele cazate în casele familiei Pașca beneficiau de hrană, cazare, îmbrăcăminte, medicație și acces la servicii medicale, deși în condiții neautorizate. În motivare se subliniază că o parte semnificativă a persoanelor ajunse în locațiile administrate nu au fost recrutate direct de inculpați, ci trimise de instituții publice precum unități medicale, servicii de ambulanță sau servicii sociale, care nu au identificat alte soluții pentru protecția acestora.
Judecătorul punctează:
„Din materialul probator administrat până în prezent rezultă că o parte semnificativă dintre persoanele ajunse în locațiile administrate de inculpați nu au fost identificate ori recrutate în mod direct de către aceștia, ci au fost direcționate către acele locații chiar de instituții publice (…) care, confruntate cu persoane aflate în situații extreme de vulnerabilitate socială și medicală, nu au identificat alte soluții efective pentru protecția acestora.”
Condițiile din azile și evaluarea pericolului pentru ordinea publică
Tribunalul arată că, deși spațiile nu au corespuns standardelor legale, cazarea se făcea în camere dotate cu paturi speciale, noptiere, grupuri sanitare și televizoare, iar persoanele beneficiau constant de hrană, medicație și servicii medicale. În motivare se menționează:
„Prezenta cauză nu relevă situația unor persoane abandonate în condiții incompatibile cu existența umană, ci a unor persoane cărora li se asigurau, chiar într-un cadru neautorizat şi insuficient raportat la exigenţele legale, hrană, cazare, îmbrăcăminte, medicaţie şi acces la servicii medicale”.
Acuzațiile formulate de DIICOT
DIICOT îl acuză pe Viorel Pașca de exploatarea a sute de persoane vulnerabile, prin obținerea de sume importante din donații, pensii și alte beneficii. Victimele, aduse din spitale și direcții de asistență socială din mai multe județe, au fost plasate în mai multe imobile din județul Bihor, sub pretextul unor servicii de îngrijire de specialitate, desfășurate fără acreditare legală.
Ancheta DIICOT evidențiază lipsa supravegherii permanente, tratamentul inadecvat al afecțiunilor și administrarea necorespunzătoare a medicației, efectuate de personal necalificat.
Avocatul lui Viorel Pașca susține că acesta este „categoric nevinovat”.
Decizia Tribunalului București reflectă complexitatea situației și urmează să fie analizată de instanța superioară, în vederea unei decizii definitive.
