Statul român, dat în judecată de magistrați pentru neangajarea în birourile electorale
Procesul intentat de magistrați statului român
37 de magistrați din mai multe județe au inițiat procese împotriva statului român, reclamând că nu au fost numiți în birourile electorale de circumscripție în urma unor decizii ale Biroului Electoral Central (BEC). Conform documentelor analizate de G4Media, magistrații susțin că „au pierdut șansa de câștiguri materiale” și solicită despăgubiri în valoare totală de 5,5 milioane de lei.
Contextul conflictului
Președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), Adrian Țuțuianu, a explicat că reclamanții au contestat hotărârile BEC prin care au fost desființate birourile electorale de circumscripție pentru campaniile electorale din 2024-2025. Ca urmare a anulării acestor proceduri, persoanele în cauză nu au mai fost nominalizate, ceea ce a dus la intentarea proceselor.
Magistrații au acționat în instanță împotriva AEP, Ministerului Finanțelor, Ministerului Afacerilor Interne, Guvernului și altor instituții ale statului, cerând plata unor indemnizații pe zi, diurnă de 2% din salariul brut lunar, dobânzi penalizatoare, cheltuieli de judecată și actualizarea sumelor cu rata inflației.
Divergențe între instanțe
Pe 22 aprilie 2024, judecătoarea Adina Manolescu a câștigat un proces la Curtea de Apel Ploiești, prin care statul, reprezentat prin Ministerul Finanțelor, este obligat să-i plătească despăgubiri de 14.553 lei plus alte sume accesorii pentru mandatul neexercitat.
În schimb, o instanță din Alba Iulia a respins acțiunea altor trei procurori, concluzionând că BEC nu mai are capacitate procesuală după validarea alegerilor, iar instituțiile statului menționate nu au calitate procesuală pasivă în acest litigiu. Decizia nu este definitivă și poate fi atacată.
Implicarea Consiliului Superior al Magistraturii și perspective
Adrian Țuțuianu a solicitat o întâlnire cu Consiliul Superior al Magistraturii pentru a clarifica aspecte legislative referitoare la calitatea procesuală a AEP și atribuțiile acesteia. Totodată, a subliniat că, potrivit deciziilor Înaltei Curți de Casație și Justiție, AEP nu are întotdeauna calitate procesuală pasivă în astfel de cauze și că statul român răspunde prin Ministerul Finanțelor.
Alte dispute privind plata drepturilor magistraților
Pe lângă această speță, se află în derulare un alt litigiu major privind plata diferențelor salariale către magistrați în valoare totală de 5,2 miliarde de lei. Guvernul condus de Ilie Bolojan a mutat fondurile destinate drepturilor salariale ale magistraților la alte capitole bugetare, ceea ce a stârnit un conflict între puterea executivă și sistemul judiciar.
Premierul interimar a anunțat că a sesizat Curtea Constituțională a României pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională cu Înalta Curte, motivând că instanța „perturbă direct echilibrul bugetar național”.
În prezent, procesele sunt în curs de soluționare, iar deciziile instanțelor pot suferi modificări în urma unor contestații sau recursuri.
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „www.g4media.ro”
