CJUE stabilește că aplicarea retroactivă a prescripției de către Înalta Curte din România contravine dreptului UE
Context și semnificație
Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a decis joi că modul în care Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) din România a aplicat retroactiv deciziile Curții Constituționale privind prescripția încalcă dreptul Uniunii Europene, conform unui comunicat oficial emis de CJUE. La rândul său, ÎCCJ a reacționat afirmând că a aplicat „întotdeauna cu bună-credință dreptul european”.
Fondul speței juridice
CJUE a fost sesizată printr-o cerere formulată de Parchetul Curții de Apel Oradea într-un dosar de evaziune fiscală. Decizia tranșează problema prescripției în România în contextul jurisprudenței europene, continuând astfel hotărârea din 2023 cunoscută sub numele „Lin”.
În cauza originală, cetățenii români condamnați pentru evaziune fiscală au invocat decizii ale Curții Constituționale din 2018 și 2022, care invalidau anumite cauze de întrerupere a termenului de prescripție, susținând astfel aplicarea retroactivă a unui regim mai favorabil conform principiului lex mitior.
Decizia CJUE privind conformitatea cu dreptul UE
În comunicatul său, CJUE reiterează importanța eficienței combaterii fraudelor ce afectează interesele financiare ale Uniunii, subliniind că normele interne nu trebuie să genereze riscul de impunitate sistemică. Curtea a constatat că hotărârea din 2024 a ÎCCJ, care obligă instanțele române să aplice decizia din 2022 privind retroactivitatea prescripției, nu este conformă cu dreptul european.
„Instanțele române fiind obligate să considere, în conformitate cu Hotărârea Lin, că un asemenea risc este stabilit”, se precizează în comunicat.
Clarificări privind noțiunea de fraudă gravă
CJUE definește „frauda gravă” în sensul Convenției privind protecția intereselor financiare ale Uniunii Europene (PIF) astfel: orice fraudă cu un prejudiciu total ce depășește 50.000 de euro trebuie considerată automat „gravă”, indiferent de valoarea prejudiciului efectiv suferit de bugetul UE.
Reacția Înaltei Curți de Casație și Justiție
ÎCCJ, condusă de Lia Savonea, a transmis că a aplicat dreptul european în ansamblul său, valorificând jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene și standardele Convenției Europene a Drepturilor Omului. Instanța supremă menționează că respectă „dialogul judiciar permanent” și aplică principiul legalității incriminării și pedepsei în coordonare cu dreptul european.
Impactul și date statistice
De la anul 2022, mai multe mii de dosare penale, inclusiv cauze importante de corupție, au fost închise în România ca urmare a aplicării deciziilor Curții Constituționale și ÎCCJ privind prescripția. Potrivit Direcției Naționale Anticorupție, prejudiciul total aferent acestor dosare este estimat la aproape 200 de milioane de euro. Statisticile oficiale arată că, între 2022 și 2025, prescripția a fost invocată în 7.124 din cele 10.579 de soluții de încetare a procesului penal.
Decizia CJUE nu modifică însă nici o încheiere definitivă privind prescripția dată anterior acestei hotărâri.
